Netrebnicii sunt întotdeauna sociabili şi principalul semn după care se poate recunoaşte un om cu o oarecare noblețe de caracter este plăcerea neînsemnată pe care o are în compania altuia.
(Aforisme)
Sângele nobil este un accident al norocului; faptele nobile îi caracterizează pe cei cu adevărat mari.
© CCC
Omul nu are un semn mai convingator al nobleţei sale decât un anumit zâmbet subtil, tăcut, ce implică de fapt cea mai înaltă filozofie.
Ce este nobletea?… a vrea sa fii mai bun, mai drept, mai vrednic, mai curajos decat gradul comun atins pana atunci in aceste virtuti… Nobletea e o problema de atentie incordata la un orizont ideal intrezarit in viitor. Singurul sens al nobletei e cel revolutionar, cel eroic, adica cel etic. Ea se confunda cu legea progresului omenesc in nelinistea sa de vesnica imbunatatire.
Daca trebuie sa vorbim despre ceva “Sfant”, atunci sfanta este numai nemultumirea de sine a omului si dorinta de a fi mai bun decat este. Sfanta este ura lui impotriva vestigiilor unei vieti mediocre, pe care el insusi a plasmuit-o; sfanta este dorinta lui de a starpi de pe fata pamantului invidia, lacomia, crimele, bolile, razboaiele si orice vrajba intre oameni; sfanta este munca lui.
Daca ne putem indoi ca un caracter nobil este intotdeauna mai fericit prin nobletea lui, nu poate fi nici o indoiala ca el ii face pe ceilalti oameni fericiti si ca lumea in general castiga imens prin el.