Cel care își recunoaște în mod conștient limitele este cel mai aproape de perfecțiune.
(Cugetări în proză, 1870)
Scepticismul activ este cel care se străduie fără încetare să se învingă pe sine însuși și să ajungă printr-o experiență bine condusă la un fel de relativă siguranță.
(Cugetări în proză, 1870)
Nimeni nu este mai înrobit decât cel ce se crede liber fără să fie.
(Cugetări în proză, 1870)
Cea mai pură fericire a lumii include un presentiment de suferință.
(Evreul rătăcitor, 1836)