Ești tânăr să vorbești despre moarte, spuse împăratul, uitându-se la bufon. Învață mai degrabă să trăiești, să te bucuri de darurile oferite de un zeu atât de risipitor și necunoscut: căldura soarelui, răcoarea mării la amiază, mirosul pădurii seara, caii galopând peste câmpie. Ești bogat pentru că ești în viață. Chiar și nefericirea este încă viață. Învață să iubești și să te bucuri și, de asemenea, învață să suferi. Și, când va veni timpul, vei învăța să mori.
(Gloria imperiului: un roman, o istorie)
© CCC
Viata trebuie inteleasa numai privind inapoi, dar trebuie traita privind inainte.
Curiozitatea de a trai: pentru mine viata e intotdeauna noua si plina de surprize…Viata e un spectacol variabil: toate scenele ei ma intereseaza, de la cele mai neinsemnate, pana la cele mai marete… Am toate curiozitatile, de-a pururi nesatioase: curiozitatea singuratatilor, a calatoriilor, a prieteniei, a iubirii, a cititului, a admiratiei, a tuturor viciilor si virtutilor. Niciodata n-am fost acelasi, nestatornicia e calauza curiozitatii.
Trebuie să înțelegi întreaga viață, nu doar o parte a ei. De aceea trebuie să citești, de aceea trebuie să privești cerul, de aceea trebuie să cânți, să dansezi și să scrii poezii, să suferi și să înțelegi, pentru că toate acestea sunt viața.
(Gândește-te la aceste lucruri)
© CCC
Ultimii ani din viață trăiesc din primii.
Ce fiinte ciudate mai sunt si oamenii! Ce ciudata e viata lor! Ce tragica le este soarta! Se iubesc intre ei si de multe ori nu se cade sa spuna ca se iubesc, iar cand se intampla sa poata spune, rareori se inteleg unii pe altii. Sunt muritori, numai putina vreme le e dat sa caute fericirea, trebuie sa o prinda repede, s-o stranga cu graba la piept, pana nu le scapa din maini. Si de aceea li-s cantecele de dragoste asa de gingase si de adanci, pline de o dulce sfiala, sau deznadajduit de vesele, cu un amestec straniu de bucurie si durere. Gandul mortii isi arunca umbra melancolica peste clipele lor cele mai fericite si ii mangaie in nenorocire. Pot sa planga. Cata poezie intr-o lacrima omeneasca!
Viata e mai tare decat moartea.
Miserrimum est arbitrio alterius vivere.
A trai dupa cum iti dicteaza cineva, e un lucru foarte neplacut.
Nu-i aşa că toată frumuseţea vieţii este măreață, delicată şi pură ca această noapte? Cerul este o imensă cupolă albastră la zenit, schimbându-se spre orizont în verde, apoi în mov și violet.
(Spre pol)
© CCC
Orice zi este buna, daca nu, atunci la ce bun sa ne mai trezim?