…Pentru mine, timpul n-a curs, nu l-am simţit. Viaţa mea a fost atît de activă şi atît de plină, încît un an în plus sau în minus nu s-a făcut simţit cu efecte fizice, intelectuale sau de interes duhovnicesc evidente. Poate am evoluat din punct de vedere spiritual fără să-mi dau seama, dar propriu-zis n-am simţit curgerea timpului. Pentru mine, aceşti 84 de ani au fost un fel de dar ceresc pentru ca eu să înţeleg mai multe lucruri pe care tinereţea, poate, nu le înţelege, iar maturitatea le ignoră, vrut sau nevrut. Am avut şansa să ajung pînă aici şi să privesc cu bucurie, dar şi cu tristeţe. Vîrsta asta lungă mi-a fost de folos pentru comprehensiunea unei deveniri. Ne aflăm într-un moment de gravă înţelegere a sensului vieţii. Fiecare nu priveşte la cel de alături, nu îl interesează decît lucrurile materiale, iar restul este uitat. Fiecare an care mi se dădea îl socoteam ca un dar în plus de la Dumnezeu. Socoteam în tinereţe că am să trăiesc cam 60 de ani, n-am să ajung pînă la 70. Am avut întotdeauna obsesia morţii iminente. Cu fiecare an care trecea, încercam să adaug ceva la mine, la persoana interioară, căci persoana exterioară nu mă interesa. Cînd eram în viaţa publică, fiecare an însemna încă o posibilitate de a răspîndi cultura, de a forma cultura, de a răspîndi ceva din traseul fiinţei mele. […] Bătrîneţea nu este o povară. Acum, pentru mine nu există moarte, există «trecere dincolo»…
Lucrurile vietii sunt sfinte. Viata e zidita, pardosita si invelita cu frumuseti.
Dar ce este viaţa, dacă nu un lanţ de absurdităţi inspirate?
Trebuie sa existe un colt de lume in care viata e frumoasa. Fericirea trebuie sa existe. Sau poate e nevoie de un potop, de un cutremur, de niste maini uriase care sa zgaltaie globul, si totul sa inceapa din nou...
Omul nu poate trai daca nu simte atasament fata de ceva care sa-l depaseasca. Viata nu este suportabila decat daca ii intrevedem ratiunea de a fi, daca are un tel prin care sa merite osteneala de a o trai.
Viata se petrece in intregime dorind…
© CCC
Viaţa fiecărui om e o poveste scrisă de degetele lui Dumnezeu.
© CCC
Bunul cel mai de pret al omului este viata. Ea este daruita o singura data si trebuie sa o traiesti in asa fel, incat sa nu regreti, sa nu suferi pentru anii traiti fara rost, sa nu arzi de rusine in fata unui trecut meschin si las.
Omniaque orta occidunt et aucta senescunt.
Toate cele ce s-au nascut - pier; iar cele ce cresc - imbatranesc.
(Sallustius, De bello Jugurthino)
Există două tipuri de oameni: cu unii, îți pierzi timpul, cu ceilalți, pierzi noțiunea timpului.
Când mă uit la mine și la modul meu de gândire, ajung la concluzia că darul fanteziei a însemnat mai mult pentru mine decât orice talent pentru gândirea abstractă și pozitivă.
Chiar si omul care nu da vietii nimic pretinde de la viata totul.
Limita dintre viaţă şi moarte se numeşte tăcere.
Miserrimum est arbitrio alterius vivere.
A trai dupa cum iti dicteaza cineva, e un lucru foarte neplacut.
Curriculum vitae.
Cursul vietii (sens figurat: date biografice).
Viata nu trebuie aratata asa cum este, ci asa cum o vezi in vis.
Nimic nu este mai aproape de adevăr decat falsul.
© CCC
Oricine pretinde sa se erijeze in judecator al adevarului si al cunoasterii risca sa piara sub hohotele de ras ale zeilor, pentru ca nu stim cum stau lucrurile cu adevarat si cunoastem doar reprezentarea pe care ne-o facem asupra lor.
© CCC
Dona praesentis cape laetus horae.
Primeste bucuros darurile clipei de fata.
(Horatius, Odae)
Este rușinos să mai fii în viață când cei mai însemnați oameni și-au pierdut-o.
(Siebenkäs, 1796)
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.