Ceea ce credem a fi iubirea noastra, gelozia noastra, nu-i una si aceeasi pasiune continua, indivizibila. Ele sunt alcatuite dintr-o infinitate de iubiri succesive, de gelozii diferite si efemere, dar care, prin multitudinea lor neintrerupta, lasa impresia continuitatii, iluzia unitatii.
Gelozia este, intr-un anumit fel, dreapta si rezonabila, din moment ce ea nu tinde decat sa pastreze un bun care ne apartine sau care credem noi ca ne apartine, in timp ce invidia nu poate suferi bunul altuia... Suntem deseori mandri de patimile noastre, chiar si de cele mai vinovate; invidia insa e o patima rusinoasa pe care nimeni nu indrazneste sa o marturiseasca... invidia noastra dureaza mai mult decat fericirea acelora pe care ii invidiem... gelozia se hraneste cu indoieli si moare, sau se schimba in furie, cand indoiala devine certitudine.
Femeia ne iarta rareori daca suntem gelosi si niciodata daca nu suntem.
(Cele trei imposturi)
© CCC
Infidelitatile ar trebui sa stinga dragostea; omul n-ar trebui sa fie gelos atunci cand are de ce sa fie; numai persoanele care se feresc sa starneasca gelozia sunt demne sa fim gelosi pentru ele.
Gelozia se hraneste cu indoieli si se preschimba in furie sau se stinge, cand indoielile devin certitudini.
Cel care este gelos nu este niciodată gelos pe ceea ce vede, ci pe ceea ce își închipuie și asta îi e de-ajuns.
© CCC
Gelozia nascuta din dragoste, nu piere odata cu ea.
Cu cât reducem mai mult dimensiunea lumii noastre, cu atât mai mult îi vom fi stăpâni.
© CCC
Gelozia sotiei este ca vijelia din care se starneste uraganul.
Gelozie...o boala iremediabila, un cancer al sufletului impotriva caruia nu exista leac, nu exista medic, nu exista ameliorare, nici macar acalmii datorita istovirii. Ea inghite cu lacomie toate zvonurile, si nu lipsesc furnizorii pentru acestea.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.