Citate de Jean-Jacques Rousseau

Exista oameni care au intr-adevar talente. Problema consta in a le descoperi. (Intre acte) © CCC

Talentul e o polita pe care natura o da omului de geniu si care de multe ori are scadenta foarte lunga...

Oamenii normali nu se mândresc niciodată cu talentul lor. (Să ucizi o pasăre cântătoare) © CCC

De indata ce nu mai are patrie, omul inceteaza de a mai fi.

Conștiință! Conștiință! Instinct divin, nemuritor și voce cerească. Jean-Jacques Rousseau (1712-1778), Emile sau Despre educație "Conştiinţă! Conştiinţă! Instinct divin, nemuritor şi voce cerească; călăuză sigură a unei fiinţe ignorante şi mărginite, dar inteligentă şi liberă; judecător infailibil al binelui şi răului, care îl faci pe om asemenea lui Dumnezeu, tu reprezinţi excelenţa naturii sale şi moralitatea acţiunilor sale; fără tine nu simt nimic din ceea ce m-ar putea ridica deasupra animalelor, decât tristul privilegiu de a rătăci din eroare în eroare, cu ajutorul unui intelect lipsit de norme şi al unei raţiuni lipsite de principii." Istoricul sau etnologul, observând diversitatea obiceiurilor, concluzionează că moralitatea este relativă la cultură, dependentă de educație și variabilă în funcție de vremuri. Dar perspectiva filosofului tinde să depășească această eterogenitate. Nu există oare, în centrul fiecărei evaluări morale, o conștiință universală a binelui și răului? Răspunsul la această întrebare necesită, potrivit lui Rousseau, să ne consultăm în primul rând inimile, pentru a garanta onestitatea judecății noastre. Adâncul sufletului nostru adăpostește într-adevăr un principiu înnăscut al dreptății și virtuții, în care trebuie să avem încredere. Aceasta este conștiința, o facultate pe care natura a pus-o în fiecare dintre noi și care, prin adevărul său instinctiv, depășește toate recomandările societății sau ale rațiunii. De exemplu, vocea ei este cea care se face auzită atunci când suntem acceptabili în ochii celorlalți, dar, în ochii sufletului nostru, nevrednici. Desigur, cu condiția să permitem acestei facultăți divine să se exprime în noi și să ascultăm judecata sa infailibilă. Iubirea binelui și aversiunea față de rău sunt astfel experimentate înainte de a fi învățate. Dar această voce cerească care ne îndeamnă să ne ridicăm deasupra noastră este adesea înăbușită de interesele noastre egoiste... sau chiar ascunsă de educația noastră. De aceea, în instrucțiunile sale pentru Émile (în tratatul Émile sau Despre educație), Rousseau recomandă în mod neașteptat ca tânărul său elev să fie lăsat de capul său, sperând că natura sa îi va fi un ghid mai bun decât artificiile civilizației. În ceea ce privește supremația conștiinței morale, optimismul lui Rousseau poate fi temperat de remarca ironică a contemporanului său Diderot: „Vocea conștiinței și a onoarei este într-adevăr slabă atunci când măruntaiele țipă.” © CCC

Trebuie să fi învăţat deja multe lucruri pentru a şti să întrebi ceea ce nu ştii. (Julie sau Noua Eloiză) © CCC

Daca te-ai nascut, cum zici tu, cu talent, du-te drept la el si nu asculta sfatul care te abate de la matca.

Tinerețea e timpul de a învăța înțelepciunea, bătrânețea e timpul de a o aplica. (Reveriile unui călător singuratic)

Deplina fericire consta in a face pe altii fericiti.

Viața nu e ușoară pentru nici unul dintre noi. Si ce-i cu asta? Trebuie să avem răbdare și, mai presus de orice, încredere în noi înșine. Trebuie să credem că suntem talentati la ceva și că acest lucru trebuie să fie atins. © CCC

Compatimirea nu este altceva decat un sentiment care ne pune in locul celui care sufera.

Femeile nu sunt facute pentru a fugi; cand fug inseamna ca vor sa fie ajunse.

De fapt, ce sunt generozitatea, clementa, omenia, daca nu mila aplicata celor slabi, celor vinovati, sau omenirii in general?

Daca exista in lume un rang de natura sa-i faca ilustri pe cei care-l detin, acela este fara indoiala rangul pe care il dau talentele si virtutea.

Suferintele noastre cele mai mari isi au izvorul in noi insine.

Dorinta de bunastare este singurul motor al actiunilor omenesti.

Pentru a fi ascultat, transpune-te in locul celor carora te adresezi. © CCC

Pentru ca un popor care abia se naste sa poata gusta maximele sanatoase ale politicii si sa urmeze regulile fundamentale ale ratiunii de stat, ar trebui ca efectul sa poata deveni cauza, ca spiritul social, care trebuie sa fie opera institutiei, sa prezideze la crearea insasi a acestei institutii; si ca oamenii sa fie, inainte de a exista legi, ceea ce trebuie sa fie datorita legilor.

Numai cand se ridica pana la starea civila, omul devine om cu adevarat, actionand potrivit legilor morale, ascultand de ratiune, iar nu de instinct: pana aici, este un ani­mal stupid si marginit, robul poftelor sale.

Fac acelasi lucru ca si Montaigne, dar cu un scop total diferit fata de al sau: caci el nu-si scria Eseurile decat pentru altii, iar eu imi scriu reveriile doar pentru mine. (Reveriile plimbaretului singuratic) © CCC