Citate latine - Vitejie

Ave, Caesar (imperator), morituri te salutant. Sa fii slavit, Cezar (imparate), cei care vor muri te saluta. (Suetonius, De vita duodecim Caesarum, "Claudius")

Prietenia trainica e numai aceea care se intemeiaza pe faptul de a voi si a nu voi aceleasi lucruri.

Temeritas sub titulo fortitudinis latet. Curajul se ascunde sub numele de vitejie. (Seneca Philosophus, Epistulae)

Veni, vidi, vici. Am venit, am vazut, am invins. (Suetonius, De vita duodecim Caesarum, “Caesar”) Expresia lapidara prin care Cezar aducea la cunostinta Senatului Roman izbanda sa repurtata asupra lui Pharnaces, regele Pontului, in anul 47, i.e.n.

Virtute et labore. Prin vitejie si prin munca.

Prin unire cresc lucrurile mici, prin vrajba pier si cele mari.

Sola virtus neque datur dono neque accipitur. Virtutea nici nu poate fi data ca dar si nici nu poate fi primita in dar. (Sallustius, De Bello Jugurthino)

Utrumque casum adspicere debet, qui imperat. Comandantul trebuie sa fie pregatit si pentru victorie, dar si pentru infrangere.

Forti et fideli nihil difficile. Pentru omul viteaz si loial nimic nu este imposibil.

Nimeni nu e rau degeaba.

Fortis cadere, cedere non potest. Omul brav nu poate sa se retraga chiar daca-i invins.

Omniaque orta occidunt et aucta senescunt. Toate cele ce s-au nascut - pier; iar cele ce cresc - imbatranesc. (Sallustius, De bello Jugurthino)

Inainte de a face ceva, trebuie o inteleapta judecata; dar de indata ce ai judecat adanc, trebuie o grabnica infaptuire.

Non turpis est cicatrix, quam virtus parit. Nu-i de rusine o rana pe care ti-a adus-o vitejia ta.

Decet imperatorem stantem mori. Un imparat trebuie sa moara stand in picioare. (Suetonius, De vita duodecim Caesarum, “Vespasianus”)

Ducis in consilio posita est virtus militum. Vitejia soldatilor depinde de capacitatea comandantului. (Syrus, Sententiae, U.)

Audendo virtus crescit, tardando timor. Vitejia creste prin indrazneala, teama prin ezitare.

Fii foarte activ si vorbeste foarte putin despre tine.

Ni se pare ca traieste cu adevarat si se foloseste de viata numai acela care, dedat vreunei indeletniciri, cauta sa-si faureasca un nume prin vreo isprava stralucita, prin vreun talent deosebit...; in noianul necuprins al lucrurilor omenesti firea arata fiecaruia cate o carare.

Pe nedrept se plange omul de faptura lui, cum că fiindu-i neputincioasa si de scurta durata, este pusa mai mult sub carmuirea intamplarii decat a vredniciei lui. Caci dimpotriva, gandindu-te bine, n-ai putea gasi nimic mai maret si mai de seama ca faptura omului si ai vedea ca firii omenesti ii lipseste mai mult straduinta decat vlaga si indelungata vietuire.