Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,
Înnebunitele ploi şi ploile calme,
Ploile feciorelnice şi ploile-dezlănţuite femei,
Ploile proaspete şi plictisitoarele ploi fără sfârşit,
Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,
Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor albă, înaltă,
Îmi place să le rup firele şi să umblu cu ele în dinţi,
Să ameţească, privindu-mă astfel, bărbaţii.
Ştiu că-i urât să spui "Sunt cea mai frumoasă femeie",
E urât şi poate nici nu e adevărat,
Dar lasă-mă atunci când plouă,
Numai atunci când plouă,
Să rostesc magica formulă "Sunt cea mai frumoasă femeie".
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că plouă
Şi-mi stă bine cu franjurii ploii în păr,
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că-i vânt
Şi rochia se zbate disperată să-mi ascundă genunchii,
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că tu
Eşti departe plecat şi eu te aştept,
Şi tu ştii că te-aştept,
Sunt cea mai frumoasă femeie şi ştiu să aştept
Şi totuşi aştept.
E-n aer miros de dragoste viu,
Şi toţi trecătorii adulmecă ploaia să-i simtă mirosul,
Pe-o asemenea ploaie poţi să te-ndrăgosteşti fulgerător,
Toţi trecătorii sunt îndrăgostiţi,
Şi eu te aştept.
Doar tu ştii -
Iubesc ploile,
Iubesc cu patimă ploile, înnebunitele ploi şi ploile calme,
Ploile feciorelnice şi ploile-dezlănţuite femei...
(Descântec de ploaie)
Poezia este ceea ce rămâne după ce ai uitat tot ce-ai suferit.
Există prostii bine primite, așa cum există proști bine îmbrăcați.
Inteligentii se impart in doua: buni si rai. Prostii se impart in una: rai.
Orice prost poate face o regulă, şi orice prost o va respecta.
La cel prost, tăcerea ţine loc de înţelepciune.
Oamenii inteligenți sunt ezitanți și mereu preocupați de morală, lege sau de alte repere, dar imbecilii sunt siguri pe ei și nu-și fac probleme în privința moralității, legalității sau utilității activității lor.
Aforism moral-juridic
Anonim
Îi plâng pe proşti şi proştii mă înving.
Cu prostia te poţi lupta, dar ea întotdeauna învinge!
Inteligența este trecătoare, la fel ca frumusețea, dar prostia este veșnică, la fel ca răutatea omului frustrat.
Anonim
Intre pasiune si suferinta asemanarea este atat de mare incat, de-a lungul timpului, oamenii au ajuns sa le confunde si sa le boteze cu acelasi cuvant: patima, a patimi. O ironie filologica.
Există o limită în toate, dar nu în nesimţire, lăcomie şi prostie.
Doua lucruri sunt infinite: Universul şi prostia umană. Dar în ceea ce priveşte Universul, nu am încă certitudinea absoluta.
© CCC
Numai proştii dau în gropi, pentru deştepţi există prăpăstii.
Ar trebui să ne naştem bătrâni,
Să venim înţelepţi,
Să fim în stare de-a hotărî soarta noastră în lume,
Să ştim din răscrucea primară ce drumuri pornesc
Şi iresponsabil să fie doar dorul de-a merge.
Apoi să ne facem mai tineri, mai tineri, mergând,
Maturi şi puternici s-ajungem la poarta creaţiei,
Să trecem de ea şi-n iubire intrând adolescenţi,
Să fim copii la naşterea fiilor noştri.
Oricum ei ar fi atunci mai bătrâni decât noi,
Ne-ar învăţa să vorbim, ne-ar legăna să dormim,
Noi am dispărea tot mai mult, devenind tot mai mici,
Cât bobul de strugure, cât bobul de mazăre, cât bobul de grâu…
(Ar trebui)
Iarta-ma ca iubirile se fac nou-nascuti,
Si nou-nascutii singuratati, si singuratatile iubiri…
Nu mai vorbesc cu proștii, s-ar putea să-i instruiesc.
© CCC
Un prost nu vede acelasi copac ca un intelept.
(Casatoria cerului si a iadului)
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.