Să ne imaginăm un om pe bicicletă: indiferent cine este, putem şti trei lucruri despre el. Ştim că dacă s-a urcat pe bicicletă trebuie să pedaleze. Ştim că la un moment dat se va opri şi va coborî. Şi, cel mai important, ştim că dacă într-un moment al călătoriei sale se va opri şi nu va mai pedala şi nu se va da jos, va cădea. Aceasta este metafora pentru călătoria prin viaţă a oricărui om, în orice societate.
Pantoful care i se potriveste unei persoane o strange pe alta; nu exista o reteta pentru viata care sa se potriveasca in toate cazurile.
Să știi să reziști întotdeauna încă un minut... într-o rezistență irațională și eroică, asta reprezintă un sacrificiu, un efort dureros? Dimpotrivă: asta înseamnă să trăiești.
© CCC
Viata se adapteaza mediilor in care imprejurarile o plaseaza.
(Filosofia lui Georges Courteline)
© CCC
Am primit invitaţia la festivalul lumii, şi mi-am jucat rolul atat cat am putut.
Nu-ntelegi ca merita sa traiesti pentru ca sa vezi cum cad frunzele si apoi cum cresc mugurii, pentru o zi in care e soare, pentru alta in care ploua?...
Miserrimum est arbitrio alterius vivere.
A trai dupa cum iti dicteaza cineva, e un lucru foarte neplacut.
Omul nu poate trai daca nu simte atasament fata de ceva care sa-l depaseasca. Viata nu este suportabila decat daca ii intrevedem ratiunea de a fi, daca are un tel prin care sa merite osteneala de a o trai.