Ar trebui să ne naştem bătrâni,
Să venim înţelepţi,
Să fim în stare de-a hotărî soarta noastră în lume,
Să ştim din răscrucea primară ce drumuri pornesc
Şi iresponsabil să fie doar dorul de-a merge.
Apoi să ne facem mai tineri, mai tineri, mergând,
Maturi şi puternici s-ajungem la poarta creaţiei,
Să trecem de ea şi-n iubire intrând adolescenţi,
Să fim copii la naşterea fiilor noştri.
Oricum ei ar fi atunci mai bătrâni decât noi,
Ne-ar învăţa să vorbim, ne-ar legăna să dormim,
Noi am dispărea tot mai mult, devenind tot mai mici,
Cât bobul de strugure, cât bobul de mazăre, cât bobul de grâu…
(Ar trebui)
Sunt în floarea unei vârste care începe să miroasă a crizanteme.
© CCC
Sa te nasti inseamna sa fii introdus intr-un angrenaj din care nu iesi decat uzat si sfaramat.
În cele din urmă, când fac bilanțul vieții mele, am avut parte de puţine lucruri bune şi de multe lucruri rele.
(Jurnalul unui curios de la țară)
© CCC
Oamenii nu se nasc o dată pentru totdeauna în ziua când vin pe lume, viața obligându-i să se nască din nou, chiar de mai multe ori.
(Dragostea în vremea holerei)
Nu-i nimic în neregulă să te naști într-o curte de păsări atunci când ieși dintr-un ou de lebădă.
(Rățușca cea urâtă)
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.