Citate de Hans C. Andersen

Recunoştinţa este memoria inimii. © CCC

Viaţa fiecărui om e o poveste scrisă de degetele lui Dumnezeu. © CCC

Ar trebui să ne naştem bătrâni, Să venim înţelepţi, Să fim în stare de-a hotărî soarta noastră în lume, Să ştim din răscrucea primară ce drumuri pornesc Şi iresponsabil să fie doar dorul de-a merge. Apoi să ne facem mai tineri, mai tineri, mergând, Maturi şi puternici s-ajungem la poarta creaţiei, Să trecem de ea şi-n iubire intrând adolescenţi, Să fim copii la naşterea fiilor noştri. Oricum ei ar fi atunci mai bătrâni decât noi, Ne-ar învăţa să vorbim, ne-ar legăna să dormim, Noi am dispărea tot mai mult, devenind tot mai mici, Cât bobul de strugure, cât bobul de mazăre, cât bobul de grâu… (Ar trebui)

A fi de folos lumii este singurul mod de a fi fericit. © CCC

Dar o sirenă nu are lacrimi şi de aceea suferă mult mai mult. (Mica sirenă) © CCC

Acolo unde cuvintele eșuează, muzica vorbește. © CCC

Nimic nu se naște și nimic nu piere, ci lucrurile care există deja se combină și apoi se separă din nou. (Fragmente) © CCC

Să mergi, să respiri, să zbori, să plutești, Să câștigi totul în timp ce dăruiești, Să cutreieri drumurile din ținuturi îndepărtate, A călători înseamnă a trăi. (Povestea vieții mele: o autobiografie) © CCC

Cei buni şi cei frumoşi nu sunt uitaţi, ei trăiesc în legende şi cântece. (Vechea piatră de mormânt) © CCC

A călători înseamnă a trăi. (Povestea vieții mele: o autobiografie) © CCC

Întreaga lume este o serie de miracole, dar suntem atât de obişnuiţi cu ele încât le considerăm lucruri obişnuite. © CCC

Oamenii nu se nasc o dată pentru totdeauna în ziua când vin pe lume, viața obligându-i să se nască din nou, chiar de mai multe ori. (Dragostea în vremea holerei)

Când pasărea inimii începe să cânte, deseori raţiunea îşi va astupa urechile. © CCC

Există o veche legendă despre un sfânt care a trebuit să aleagă unul dintre cele șapte păcate capitale; l-a ales pe cel care i s-a părut cel mai puțin grav, beția, și cu aceasta a comis celelalte șase păcate. (Olé, paznic al turnului, în Povești, 1835)

Omule, nu uita ca in viata omul nu trebuie sa ceara fericirea decat de la munca lui, iar nu de la intamplare.

Din ciocnirea a doua pietre nu se naste o piatra, ci o scanteie.

Ne nastem de doua ori? Da. Prima data, in ziua in care ne nastem pentru viata; a doua oara, in ziua in care ne nastem pentru iubire. © CCC

Nu este nimeni născut sub o stea nefastă, există doar oameni care nu ştiu să citească cerul. © CCC

Doamne, de ce ne-am nascut tineri? N-ar fi fost mai bine sa ne nastem batrani si sa intinerim an de an? Cat de bine am intelege intamplarile din viata si cat de ingaduitori am fi cand am judeca pe altii!

Sa te nasti inseamna sa fii introdus intr-un angrenaj din care nu iesi decat uzat si sfaramat.