Eu nu ştiu ce poate să fie
Că-mi sună mereu în urechi
Cu veşnica-i melancolie
Un basm din zilele vechi.
Se-ntunecă fără de veste,
Lin apele Rinului curg,
Şi cresc ale munţilor creste
Măreţ strălucind în amurg.
Pe stâncă un chip de femeie
S-arată din negură blând,
Brăţara-i de aur scânteie,
Ea-şi piaptănă părul cântând.
Ea-şi piaptănă părul şi cântă
Un cântec de vrajă al ei;
Te farmecă şi te-nspăimântă
Cântarea frumoasei femei!
Pescarul, nebun, se repede
Cu luntrea lui mică şi, dus,
Nici valuri, nici stâncă nu vede,
El caută numai în sus.
Vâltoarea-l izbeşte de coasta
Stâncoasă, şi moare-necat:
Loreley a făcut-o aceasta
Cu viersul ei fermecat.
(Lorelei)
(Traducere de Șt. O. Iosif)
Nu-i deloc rău să te naști în curtea de păsări când ai ieșit dintr-un ou de lebădă.
(Rățușca cea urâtă)
Întreaga lume este o serie de miracole, dar suntem atât de obişnuiţi cu ele încât le considerăm lucruri obişnuite.
© CCC
"Nu e suficient doar să trăieşti", spuse fluturele, "trebuie să ai soare, libertate şi o mică floare".
(Poveștile complete)
© CCC
Acolo unde cuvintele lipsesc, muzica vorbeşte.
© CCC
Dar o sirenă nu are lacrimi şi de aceea suferă mult mai mult.
(Mica sirenă)
© CCC
O poveste fascinantă este rareori întru totul adevărată.
Uneori îmi iau începutul unei povești dintr-o amintire, o anecdotă, dar asta se pierde și de obicei este de nerecunoscut în povestea finală.
© CCC
Viața însăși este cea mai minunată poveste.
© CCC
Viaţa fiecărui om e o poveste scrisă de degetele lui Dumnezeu.
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.