Citate de Hans C. Andersen

Viaţa este ca o melodie frumoasă, numai că versurile sunt încurcate. © CCC

Există o veche legendă despre un sfânt care a trebuit să aleagă unul dintre cele șapte păcate capitale; l-a ales pe cel care i s-a părut cel mai puțin grav, beția, și cu aceasta a comis celelalte șase păcate. (Olé, paznic al turnului, în Povești, 1835)

Toate frământările noastre pentru ceea ce ne lipsește mi se pare că provin din lipsa de recunoștință pentru ceea ce avem. (Robinson Crusoe) © CCC

Tot ce priveşti poate deveni o poveste şi poţi face o poveste din tot ce atingi. © CCC

"Nu e suficient doar să trăieşti", spuse fluturele, "trebuie să ai soare, libertate şi o mică floare". (Poveștile complete) © CCC

Necesitatea de a fi recunoscatori ne cam tulbura recunostinta. Rapeste oarecum recunostintei bucuria. Suntem inclinati sa devenim susceptibili fata de cel ce ne obliga sa-i fim recunoscatori, prin faptul ca intrebuinteaza in avantajul lui starea de constrangere in care ne aflam.

Facutu-ti-a vreun om vreun bine-odata? pe acela nu-l uita! De-o fapta buna faci… si altii iti vor face! Nu-si tese cuib uitarea-n sufletul ales.

Doamne, sunt atat de recunoscatoare ca inca sunt iubita. © CCC

Cu cât eşti mai recunoscător pentru tot ce este bun în viaţa ta, cu atât îţi pui mintea mai strâns în contact cu acea forţă din viaţă care poate produce mai mult bine. © CCC

Sa fim recunoscatori oamenilor care ne fac fericiti; ei sunt fermecatorii gradinari care ne fac sufletele sa infloreasca. © CCC

Recunoştinţa - semnul sufletului nobil.

Recunostinta este asemenea bunei-credinte a negustorilor; intretine comertul. Nu platim fiindca ar fi drept sa ne achitam datoriile, ci pentru a gasi mai usor oameni care sa ne imprumute.

Cel mai plăcut şi util fruct din lume este recunoştinţa. © CCC

Acolo unde cuvintele eșuează, muzica vorbește. © CCC

Datoria noastra e in raport cu intentia binefacatorului. Cantarim nu cat de mare este darul, ci din ce intentie porneste.

Întreaga lume este o serie de miracole, dar suntem atât de obişnuiţi cu ele încât le considerăm lucruri obişnuite. © CCC

Nu e de-ajuns doar să trăiești... trebuie să ai soare, libertate și o floare mică. © CCC

Simţi deodată o imensă recunoştinţă la gândul că în această lume belicoasă, perfidă şi haotică, exista totuşi cineva în care putea să aibă încredere la fel ca-n sine însuşi. Era ca şi cum ar fi găsit un tovarăş, în teribila solitudine a unui deşert. (Agentul secret)

Recunostinta nu se prescrie niciodata, daca memoria e buna si inima e dreapta.