Exista doua feluri de patriotism: unul alcatuit din toate vrajbele, din toate prejudecatile, din toate adversitatile grosolane pe care popoarele indobitocite de regimuri interesate sa le dezbine le nutresc unele fata de altele… celalalt, e alcatuit, dimpotriva, din toate adevarurile, din toate drepturile, care sunt un bun comun al popoarelor.
Recunoştinţa este memoria inimii.
© CCC
Firea oamenilor este astfel incat, daca binele le vine din partea aceluia de la care se asteptau sa primeasca numai rau, devotamentul lor fata de binefacatori este mai mare decat altfel.
Idealul nu e decat adevarul la distanta.
Natura a pus calmul in nenorocire, ca un culcus moale in fundul unei prapastii, spre a indulci senzatia caderii celor nenorociti.
Recunostinta este desigur o datorie pe care trebuie sa ti-o faci, dar nu un drept ce se poate pretinde.
Facutu-ti-a vreun om vreun bine-odata? pe acela nu-l uita! De-o fapta buna faci… si altii iti vor face! Nu-si tese cuib uitarea-n sufletul ales.
Ingratitudine: vedem din gratia soarelui. Dar cand vrem sa vedem si mai bine ii intoarcem spatele.
Oamenii ne fac adeseori sa ispasim placerea pe care le-am putut-o produce candva.
Fugim de acela caruia ii datoram prea mult.
Datoria noastra e in raport cu intentia binefacatorului. Cantarim nu cat de mare este darul, ci din ce intentie porneste.
Simţi deodată o imensă recunoştinţă la gândul că în această lume belicoasă, perfidă şi haotică, exista totuşi cineva în care putea să aibă încredere la fel ca-n sine însuşi. Era ca şi cum ar fi găsit un tovarăş, în teribila solitudine a unui deşert.
(Agentul secret)
Cu cât eşti mai recunoscător pentru tot ce este bun în viaţa ta, cu atât îţi pui mintea mai strâns în contact cu acea forţă din viaţă care poate produce mai mult bine.
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.