Ințelepciunea nu este o meditație asupra mortii, ci asupra vietii. (Etica)
"Inţelepciunea omului modern nu este o meditaţie asupra morţii, ci asupra vieţii"
Baruch Spinoza
Pentru că filosofia sa este o etică a adevăratei libertati și a împlinirii Dorinței ca bucurie autonomă și beatitudine (stare de fericire deplina), Spinoza a fost determinat să ia poziție împotriva moralei morții.
Omul înțelept nu se gândește la moarte. In măsura în care are idei adecvate, nu se poate gândi decat la ceea ce este pozitiv în el și nu la neputințele sau eșecurile sale. Fiecare om caută ca ființa lui sa dainuie, iar moartea este contrară naturii sale. Omul liber nu se gândește decat sa trăiasca și să trăiască bine. Pentru că el trăiește sub unicul comandament al rațiunii, nu este condus de frica de moarte, ci isi urmeaza Binele, adica actioneaza, traieste, si isi conserve ființa conform fundamentului ce consta in a cauta ceea ce este cu adevărat util pentru sine. De aceea, el nu se gandeste la nimic mai puțin decât la moarte, iar înțelepciunea lui este o meditație asupra vieții pentru a obtine linistea sufleteasca.
Etica (1677) lui Spinoza rămâne un tratat asupra fericirii omeneşti, respectiv, o analiză a sufletului omenesc, a afectelor şi a pasiunilor sale, a tuturor componentelor existenţei individuale, pe de o parte, iar pe de altă parte, o recomandare educaţională concretă de a accepta că baza gândirii umane este însăşi prezenţa lui Dumnezeu, adică a înţelepciunii maxime.
Spinoza rămâne în istoria eticii prin două contribuţii majore. Prima, stipularea primatului eticii faţă de morală, prin restrângerea problemei răului numai la lumea omului, natura fiind nevinovată. Prin trecerea de la judecata morală, care ne lasă pradă imaginaţiei lui “trebuie “, la înţelegerea legii şi a necesităţii care acţionează în lume; numai aşa pasiunile se vor converti în acţiuni, necesitatea se va transforma în libertate, tristeţea va deveni bucurie, iar neputinţa se va metamorfoza în forţă. A doua contribuţie, împletirea înţelepciunii cu bucuria, prin corelarea iubirii de sine cu stabilirea a cât mai multe prietenii. Pentru aceasta, cunoaşterea pe bază de opinie, care trebuie continuată în cunoaşterea rece a cauzelor (ştiinţa), iar de aici trebuie să ne ridicăm la cunoaşterea care fructifică şi iubirea a tot ce există, deoarece fiecare lucru individual se leagă de toate celelalte. In felul acesta, se micşorează şi distanţa dintre ideal şi real.
Cred ca din orice lucru trebuie sa extragem numai floarea.
Când întâlnești un om cu o personalitate deosebită ar trebui să-l întrebi ce cărți citește.
A face pe prostul la timpul potrivit este cea mai mare intelepciune.
Cei care stiu sa vada, vad pretutindeni semnele unei atotputernice Intelepciuni.
Destinul este o limita; tot ce ne margineste, noi numim Destin.
Oricat am fi de invatati prin stiinta altora, intelepti nu putem fi decat pe seama intelepciunii noastre.
Nu exista decat o singura intelepciune, si aceasta are anumite limite; exista insa o mie de prostii fara margini.
Fericita intelepciune ne-a dezbracat incet, incet, de foarte multe vicii si greseli: si ea cea dintai ne invata pe toti ceea ce este bine.
Înțelept nu te naști, ci devii.
(Proverbe)
© CCC
Pastreaza o imagine a ta destul de mult timp si de constant in ochiul mintii, si vei fi atras catre ea.
Placerile sunt ca florile: dupa ce le atingi, se ofilesc.
Daca vrei sa fii considerat intelept, invata sa intrebi cu intelepciune, sa asculti cu luare-aminte, sa raspunzi linistit si sa incetezi de a vorbi cand nu mai ai nimic de spus.
Fiecare e puternic atunci când se sprijină pe ceea ce îi este propriu şi fiecare se pierde când caută în el însuşi forma curajului altora.
Nu exista decat o maniera de a ajunge la intelepciune; o singura credinta, o singura intelegere conduce acolo: certitudinea ca Dumnezeu este in noi. Scolile, bisericile si intreaga cultura, inclusiv stiintele, nu fac decat sa denatureze acest adevar, in mod constant tradat si invatat stramb.
Credinta consta in acceptarea afirmatiilor sufletului.
O zi este o eternitate in miniatura.