Se tin discursuri nesfarsite impotriva pasiunilor. Toate suferintele omului se pun pe socoteala lor si se uita ca tot ele sunt si izvorul tuturor placerilor lui. In constitutia lor exista un element despre care nu se poate spune nici prea mult bine, nici prea mult rau: ceea ce nu-mi place insa este ca ele nu sunt privite decat in aspectul lor negativ… numai pasiunile, pasiunile mari, pot sa inalte sufletul la lucrurile mari. Fara pasiuni nu exista nici sublimul, fie in moravuri, fie in creatie, si artele frumoase s-ar intoarce inapoi la copilaria lor, iar virtutea s-ar bagateliza . . .
Cu fiecare femeie nouă de care este atras un bărbat, pare să apară o lărgire a perspectivei sau, dacă doriți, o dobândire a unui nou teritoriu. O mișcare a sprâncenelor, un ton al vocii, un gest ciudat caracteristic - toate aceste lucruri și tocmai aceste lucruri fac să apară pasiunea iubirii.
(Un bun soldat. Povestea unei pasiuni)
© CCC
Cei care stiu sa vada, vad pretutindeni semnele unei atotputernice Intelepciuni.
Incetam de a fi pasionati de un lucru atunci cand placerea pe care speram sa o avem de pe urma lui nu mai este egala cu efortul necesar pentru a o dobandi.
Instinct si pasiune: Intr-un domeniu unde ai pasiunea poti avea si instinct. Unde nu ai pasiune, e sigur ca nu poti avea nici instinct.
Pasiunile sunt vanturile care umfla panzele corabiei; uneori o scufunda, dar fara de ele corabia n-ar putea merge.
Nu exista decat o singura intelepciune, si aceasta are anumite limite; exista insa o mie de prostii fara margini.
Cei care au avut mari pasiuni rămân toată viața lor fericiți, și nefericiți, că s-au vindecat de ele.
Oamenii de spirit savarsesc multe greseli in viata, fiindca nu-i cred pe semenii lor atat de prosti pe cat sunt in realitate.
Un om indiferent fata de orice, lipsit de pasiuni, care isi este suficient lui insusi, n-ar mai fi o fiinta sociala.
În pasiune, visul este ceea ce contează.
(Mediu de cultură)
© CCC
Razboiul launtric al ratiunii impotriva pasiunilor a facut ca cei care au vrut sa aiba pacea sa se imparta in doua tabere. Unii au vrut sa renunte la pasiuni si sa devina dumnezei; ceilalti au vrut sa renunte la ratiune si sa devina animale. Dar nici unii, nici ceilalti n-au putut-o face; si ratiunea ramane intotdeauna in picioare, acuzand desertaciunea si nedreptatea pasiunilor care tulbura odihna celor ce li se abandoneaza; si pasiunile sunt intotdeauna vii, chiar si in sufletul acelora care fac eforturile de a renunta la ele.
Intre pasiune si suferinta asemanarea este atat de mare incat, de-a lungul timpului, oamenii au ajuns sa le confunde si sa le boteze cu acelasi cuvant: patima, a patimi. O ironie filologica.
Nu atinge flautul atunci când tobele sună în jur; când nebunii au cuvântul, înțeleptul va tăcea.
© CCC