E adevarat ca paginile frumoase ale istoriei sunt coplesite ca numar de cele intunecate sau stropite cu sange, ca de aici mintile grabite scot motive de condamnare pentru umanitate, dar privite de la inaltimea trebuitoare, istoria povesteste un mare triumf al energiei omenesti, care e oprita adesea in loc, care pierde din roadele silintelor sale, dar care-si castiga inapoi, prin lupta indaratnica, cuceririle cotropite un timp de inconstienta barbarului, de nisipul deserturilor.
Lemn bun, lemn rau, aceeasi cenusa. Dar nu aceeasi flacara.
Surdul vorbeste mai tare decat cel ce aude; si prostul discuta mai mult decat cel ce intelege.
Istoricii s-au deprins prea mult sa acorde o atentie exclusiva manifestarilor stralucite, zgomotoase si efemere ale activitatii omenesti, evenimentelor marete si oamenilor mari, in loc sa infatiseze miscarile mari si lente ale conditiilor economice si ale institutiilor sociale, care constituie partea cu adevarat interesanta si durabila a evolutiei umane, parte care, intr-o anumita masura, poate fi incadrata in legi, si pana la un anumit grad poate fi supusa unei analize precise. Intr-adevar, evenimentele si personalitatile importante sunt importante tocmai ca indici si simboluri ale diferitelor momente ale evolutiei mentionate.
Utopia inseamna ceva care nu e nicaieri, decat setea sufletelor noastre dupa ce ar trebui sa fie.
Cand nu gasesti un cuvant, sa fii sigur ca gandul nu s-a limpezit inca.
Ma tem de faptul ca istoria sistematizeaza, ca este o interpretare personala, care nu se recunoaste ca atare, sau, dimpotriva, ca scoate in evidenta cu agresivitate o teorie, ea insasi trecatoare, pe care o ia drept adevar.
Ceea ce istoria nu uita devine legenda. Ceea ce istoria uita devine istoriografie.
Reprezentarea artistica a istoriei este mai stiintifica si mai severa decat istoriografia serioasa. Intr-adevar, poezia prinde samburele si esenta, iar relatarea exacta insira doar amanuntele.
Istoria este cea dintai carte a unei natiuni...caci intr-insa... isi vede trecutul, prezentul si viitorul.
Istoria umanității este în esenţă istoria ideilor.
(Compendiu de istorie)
© CCC
Solidaritatea inseamna mai intai recunoasterea necesitatii unor scopuri carora oricine trebuie sa le inchine credinta si munca sa, gata sa infrunte orice primejdie si sa primeasca asupra-si orice suferinta.
Istoria nu-i altceva decat povestea felului in care oamenii au luat lucrurile in propriile lor maini si in care s-au varat pe ei si pe altii in bucluc din pricina asta.
Istoria (...) este un mare tribunal in care se judeca popoarele si natiunile.
Ceea ce relatează istoria nu este decât visul lung, visul greu și nedeslușit al umanității.
(Lumea ca voință și reprezentare, 1819)
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.