Citate de Fr. de La Rochefoucauld

Când iubești cu adevărat, iubești până și slăbiciunile obiectului iubit. (Prada neantului) © CC

Ma gandesc la toate capcanele care ma asteapta si pe care incerc sa le evit. Iubirile de cateva zile care nu iti lasa apoi decat un gust amar si inima un pic mai franta. Pentru ca ai oferit prea mult, fara a calcula, fara a te proteja. Nu, mulțumesc, sfarsesti prin a te epuiza, prin a te leza. Sa nu cazi in facilitate. Trebuie sa stii sa rezisti. (Mama…) © CCC

În ce spaţiu poate să tacă ceasul zâmbetului iubirii noastre pentru totdeauna?

Poate că au avut dreptate când au pus dragostea în cărți. Se prea poate ca ea să nu poată exista în altă parte.

Daca cineva staruie sa-i spun de ce o iubesc, nu pot decat sa-i dau acest raspuns: "pentru ca e ea, pentru ca sunt eu".

Dragostea rezultă mai ales din aptitudinea de a iubi, existentă în noi înșine, și nu neaparat din faptul că partenerul are reale calități pentru a fi iubit. Găsesc ca Alison are aptitudini deosebite de iubire și devotament. Mult mai mult decât am avut eu vreodată. Și acesta e un lucru foarte prețios. Eu n-am făcut decât s-o conving că nu trebuie să subaprecieze ce are de oferit, așa cum presupun că s-a subapreciat toată viața. (Magicianul)

A iubi inseamna cautarea jumatatii intregului din care ai facut candva parte.

Ceea ce ne-a bucurat cândva nu putem pierde niciodată. Tot ce iubim profund devine o parte din noi.

Dragostea fără respect nu merge departe şi nu se înalţă sus: este ca un înger cu o singură aripă.

A vorbi pe ocolite si a micsora calitatile pe care le ai mi se pare ca e o forma a vanitatii ascunsa sub o modestie aparenta, o indemanare menita sa faca sa se creada mai mult bine decat spunem noi.

Nimic nu e cu neputinta: sunt cai care duc la toate lucrurile. Daca am avea destula vointa, am avea intotdeauna si destule mijloace.

O iubire care nu este eterna nu este nimic.

Prolog Calea-i pieptișă. Eu urc ne-ncetat. Seara-i sublimă. În poartă îți bat. Bat - dar, distantă, tu nici nu tresari Și peste tot nestemate presari. Cine-a dat foc? Oare cine-a-ndrăznit? Turnu-i de Însăși Regina zidit. Orice căluț de pe brâul sculptat Scapără flăcări, ca fermecat. Sus se avântă cupola,-n azur, Joacă-n ferestre văpaia din jur. Dangăt de clopot. Veșmântu-asfințit De primăvară-i acum aurit. Tu m-așteptai ca să vin la apus? Poarta-i deschis-o? Focul l-ai pus? (Volumul ''Versuri despre Preafrumoasa Doamnă'', 28 decembrie 1903) (Traducere de Emil Iordache)

Ranile suferite de cea mai adanca iubire ajung pentru a face din ea o ura destul de frumoasa.

Te iubesc în timp. Te voi iubi până la sfârșitul timpurilor. Și când timpul va trece, atunci te voi fi iubit. Și nimic din această iubire, ca și nimic din ceea ce a fost, nu va putea fi șters vreodată. (Într-o zi voi pleca fără să fi spus totul) © CCC

Există în orice iubire intalnirea a doua iubiri care se cauta, se descopera, se amplifica, se pierd sau se completează pentru a crea, dincolo de intalnire, o durata, o vitalitate, un plus al existentei. © CCC

Iubirea… Te seceră ca pe grâu Te treieră până la goliciune Îți vântură pleava Te macină până la purificare. (Despre iubire)

Cei care se iubesc mai intai cu cea mai naprasnica patima contribuie in curand, fiecare in parte, la slabirea iubirii si apoi la stingerea ei. Care, dintre un barbat si o femeie, e mai vinovat de ruptura aceasta nu e lucru lesne de hotarat. Femeile invinuiesc pe barbati ca sunt nestatornici, iar barbatii spun ca femeile sunt usuratice. (Caracterele - Despre inima)

M-am gandit ca poate aceasta destramare dulce, aceasta incatusare placuta, pana la durere, aceste aripi care imi cresteau trebuie sa fie ceea ce oamenii mari inteleg prin cuvantul "iubire", si o clipa mi s-a parut ca viata e numai mangaiere, cantec, iubire...

Dragostea este atunci cand intalnesti pe cineva care iti spune ceva nou despre tine. © CCC