Un vers frumos e ca un arcus purtat pe fibrele noastre sonore. Nu sunt gandurile lui, ci propriile noastre ganduri, pe care poetul le face sa cante in noi. Cand ne vorbeste de o femeie pe care a iubit-o, el ne trezeste delicios de dulce in suflete iubirile si durerile noastre trecute. Poetul e un evocator. Cand il intelegem, suntem tot atat de poeti ca dansul. Toti cati suntem, purtam in noi cate un exemplar din fiecare din poetii nostri, pe care nimeni nu-l cunoaste, si care va disparea pentru totdeauna, odata cu toate variantele lui, cand vom inceta sa mai simtim. Si credeti oare, ca am iubi intr-atata pe liricii nostri daca ne-ar vorbi despre altceva, decat despre noi?
Nu exista carti morale sau imorale. Cartile sunt bine sau prost scrise. Atata tot.
Madame de Pompadour a excelat într-o artă pe care majoritatea ființelor umane o disprețuiesc cu desăvârșire pentru că este neprofitabilă și efemeră: arta de a trăi.
(Madame de Pompadour)
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.