Citate despre Cunoastere

Dacă-i luminați pe oameni asupra acestei dezordini, le veți deschide pofta de a examina totul, vor iscodi și vor analiza atâta, încât nu vor mai găsi nimic care să le mulțumească biata lor rațiune. (Dicționar istoric și critic)

Sa nu-l judecam niciodata pe aproapele nostru, inainte de a-l fi cunoscut.

Nu tindem sa cunoastem decat pentru ca dorim sa ne bucuram.

Cine plange in fata presupusului neant, care e o abstractie, e tot atat de absurd ca cel care se caina ca s-a nascut.

Criticul trebuie sa fie un raportor al umanitatii, iar nu un reporter al realitatii.

Cunoașterea este prin ea însăși putere. (Meditații religioase)

S-ar putea să fii sărac, s-ar putea să-ți fie rupți pantofii, dar mintea ta e un palat. (Cenușa Angelei) © CCC

Cu cat cunosti mai mult, cu atat iubesti mai mult. (Carnete)

Viata e mereu lupta intre contrarii si nimeni nu este desavarsit, fiind insa pasibil de progres.

Cunoasterea nu se bazeaza doar pe adevar, ci si pe eroare.

Toate cunostintele ne vin de la inima.

Trebuie să studiezi și să înveți, astfel încât să-ți formezi propria impresie despre istorie și despre orice altceva, dar nu poți face asta cu o minte goală. Îmbogățește-ți mintea, îmbogățește-ți mintea. Poți să fii sărac, pot să-ți fie rupți pantofii, dar mintea ta e un palat. (Cenușa Angelei) © CCC

Cel mai mare dusman al cunoasterii nu este ignoranta, ci iluzia cunoasterii.

Fie ca acele cunoștințe pe care le dobândim prin lectură să fie pentru noi doar dalta sculptorului; ca ele să ne ajute să tăiem blocul de gânduri și sentimente care alcătuiesc profunzimile fiinţei noastre. (Ore de filozofie) © CCC

In viata izbanzile sunt strans legate de chinuri si osteneli.

Am sentimentul că undeva, în interiorul tău, există cineva despre care nimeni nu știe. © CCC

Cum poti judeca un om fara a-i analiza gandurile? Exista oare un criteriu mai serios decat felul lui de a gandi, de a privi viata?

Să iubești, într-adevăr, foarte mult intelectul (cunoașterea). Intellectum vero valde ama. (Epistula 413-14, 3) Prin intelect înțelegându-se capacitatea de a gândi, de a cunoaște, de a avea o activitate rațională, de a opera cu noțiuni, gândirea, rațiunea, înțelegerea, cunoașterea, în general. Atitudinea unui creștin în fața științei ar trebui să se bazeze pe o atitudine foarte pozitivă și deschisă, deoarece în măsura în care ne permite să cunoaștem mai bine universul, ne apropie puțin de imensa bogăție a planului creației lui Dumnezeu. Acei creștini cu o pregătire intelectuală mai mare ar trebui să fie reprezentanți activi în dezvoltarea științei, referindu-se la întregul ei, nu numai la știința experimentală, ci mai degrabă, la orice domeniu al cunoașterii. Chiar și în secolul al V-lea, Sfântul Augustin ne-a recomandat „Intellectum vero valde ama: să iubești foarte mult intelectul” (Sfântul Augustin, Epistola 413-14, 3). Nu trebuie să ne temem niciodată de adevăr, pentru că adevărul tânjește mereu după Dumnezeu. © CCC

A sti este a prevedea, si orice cunostinta ne ajuta, mai mult sau mai putin, a dobandi binele si a evita raul.

Sunt rauri care isi sapa albia prin munti de var; ele trec prin sanul muntilor si ies din nou la iveala la departari considerabile ca rauri mari. Cand cautam izvorul lucrurilor, patim cam ce patim cu raurile acestea; tot mergem pe albie in sus si credem ca acolo e izvorul raului unde-l vedem iesind din sanul muntelui…Dar izvorul e cu mult, cu mult mai departe.