Citate de Baruch Spinoza

Să iubești, într-adevăr, foarte mult intelectul (cunoașterea). Intellectum vero valde ama. (Epistula 413-14, 3) Prin intelect înțelegându-se capacitatea de a gândi, de a cunoaște, de a avea o activitate rațională, de a opera cu noțiuni, gândirea, rațiunea, înțelegerea, cunoașterea, în general. Atitudinea unui creștin în fața științei ar trebui să se bazeze pe o atitudine foarte pozitivă și deschisă, deoarece în măsura în care ne permite să cunoaștem mai bine universul, ne apropie puțin de imensa bogăție a planului creației lui Dumnezeu. Acei creștini cu o pregătire intelectuală mai mare ar trebui să fie reprezentanți activi în dezvoltarea științei, referindu-se la întregul ei, nu numai la știința experimentală, ci mai degrabă, la orice domeniu al cunoașterii. Chiar și în secolul al V-lea, Sfântul Augustin ne-a recomandat „Intellectum vero valde ama: să iubești foarte mult intelectul” (Sfântul Augustin, Epistola 413-14, 3). Nu trebuie să ne temem niciodată de adevăr, pentru că adevărul tânjește mereu după Dumnezeu. © CCC

Toate cunostintele ne vin de la inima.

Spiritul critic al omului vrea sa stie mai mult decit ii permite inteligenta personala.

Desconsiderarea de sine are o falsa aparenta de moralitate si religie. Si, desi desconsiderarea de sine se opune vanitatii, acela care se va desconsidera pe sine este foarte aproape de vanitate.

Oamenii sunt stapani pe limba lor si pe dorintele lor mai putin decat pe orice.

A se ignora este, uneori, mai bine decat a se cunoaste.

S'ignorer vaut mieux parfois que se connaître.

A sti este a prevedea, si orice cunostinta ne ajuta, mai mult sau mai putin, a dobandi binele si a evita raul.

În viaţă trebuie să înveţi să citeşti printre rânduri şi în oameni. Să citeşti printre vorbele lor şi chiar dincolo de ele. Uneori, un oftat povesteşte mai mult decât un roman-fluviu, o privire - mai mult decât o bibliotecă.

Lucrurile sunt grele pana li se descopera taina, pe urma totu-i usor.

Marea problema a spiritului uman, orice drum ar lua, e pretutindeni cunoasterea legilor si cauzelor; nu e multumit cat timp n-a descoperit in noianul de evenimente razlete, fortele permanente si generatoare care provoaca si reinnoiesc invalmaseala schimbatoare din jurul lui. Vrea sa atinga cele doua sau trei pasiuni eterne ce stapanesc omul, cele cateva facultati primordiale care compun rasa, cele cateva circumstante generale care modeleaza societatea si secolul.

Daca cunoastem firea unui lucru, o putem lamuri si altora, insa daca nu o cunoastem, nu e de mirare daca ne inselam singuri si inselam si pe altii.

Vrei sa cunosti lucrurile? priveste-le de aproape. Vrei sa-ti placa? priveste-le de departe.

Tot ce exista este energie. Daca vom aprofunda cunoasterea naturii noastre pamantești, vom dialoga cu universul. © CCC

Omului nimic nu-i este mai folositor decat omul.

Lumea poate fi cunoscuta fara a trece pragul usii. © CCC

Cum poti judeca un om fara a-i analiza gandurile? Exista oare un criteriu mai serios decat felul lui de a gandi, de a privi viata?

E nevoie sa ne innoim, sa ne improspatam mereu observatia si vederile noastre, chiar despre aceia pe care ii cunoastem cel mai bine. Nimeni n-are dreptul sa spuna: cunosc oamenii. Tot ce putem spune cu adevarat este: sunt pe cale de a-i cunoaste.

Cel mai mare dusman al cunoasterii nu este ignoranta, ci iluzia cunoasterii.

Cu cat cunosti mai mult, cu atat iubesti mai mult. (Carnete)

Ceea ce oamenii doresc de fapt, nu este cunoașterea, ci certitudinea. © CCC