Citate de Aristofan

O femeie fermecatoare nu urmeaza multimea. Este doar ea insasi. © CCC

Corpul este cel mai neînsemnat lucru dintre cele pe care le poate oferi o femeie.

Nimeni nu face pasiuni pentru femei cumsecade.

Prin urmare, este necesar să se înceapă prin a face din femeie o ființă care nu lucrează, doar pur estetică. Acesta este cel mai sigur element al progresului. (Melanjuri postume) © CCC

Dacă femeia are virtuţi bărbăteşti, să fugi de ea; iar dacă nu are virtuţi bărbăteşti, va fugi şi singură.

Nu este nimic odios în satira împotriva celor răi; ea este, în ochii oricărui înțelept, un tribut adus virtuții. (Cavalerii) © CCC

Femeia e un rău plăcut pentru bărbat. © CCC

Între o femeie care este convinsă că este unică și femeile care și-au pus vălul universalului destin feminin, nu poate exista nici o conciliere. (Valsul de adio) © CCC

Cand femeile ne iubesc, ne iarta orice, pana si crimele; cand nu ne iubesc, nu ne iarta nimic, nici macar virtutile.

Femeile trebuie să fie ori adorate, ori părăsite. În rest, totul e minciună.

Femeile din ziua de azi inteleg totul, cu excepția soților lor.

© CCC

O femeie misterioasă este o persoană care are o anumită maturitate și ale cărei acțiuni vorbesc mai mult decât cuvintele. (Fața ascunsă a unui geniu) © CCC

Pentru a face rost de bani, nimeni nu e mai ingenios decât o femeie. (Adunarea femeilor) © CCC

O femeie cunoaste chipul barbatului pe care il iubeste asa cum un marinar cunoaste largul marii. © CCC

Marele cusur al femeilor este că te iubesc, totdeauna, când ai altceva de făcut.

Ne indragostim de femei pentru ceea ce nu sunt şi le parasim pentru ceea ce sunt. © CCC

Cunoști o femeie, o vezi, o auzi, constatînd o serie de calități și defecte, distrat și în treacăt, sau atent și cu dinadins, te deprinzi să rămîi “tu” în prezența ei, adică spectator mai mult sau mai puțin atras de spectacolul feminității ei, o critici mintal, o apreciezi uneori și o accepți treptat, aflînd cum e frumoasă, cum e deșteaptă sau mediocră, avînd surprize agreabile și dezamăgiri supărătoare, pînă cînd într-o zi simți că, mai presus de aprecierea ta, femeia aceea a devenit un fel de secret intim, pe care abia-l știi numai tu. Bătaia de inimă pe care ți-o dă acest secret te face să respiri adînc propriul tău suflet, în care au apărut arome mai misterioase decît cele aduse de sevele pămîntului. Întinzi brațele spre primavara lor. Iubești. Și femeia demult cunoscută îți apare nouă, din clipa în care ai întîlnit-o. Te miri că n-ai vazut de atunci ceea ce abia descoperi într-o evidentă edenică. E o mirare intensă ca geniul, oricît ar fi de plat ceea ce-i urmează. Secunda acestei mirări hrănește cu luceferi pe poeți și cu cea mai virulentă toxină pe oamenii obișnuiți. (Lorelei)

Dacă Belşugul, văzând, egal s-ar da pe sine-n parte, Nimeni la voi nici ştiinţe n-ar mai practica, nici arte. Or, astea două duse, cine-ar mai vrea fierar Să fie, să navigheze, să coasă, s-ajungă el rotar, Pantofi să facă, ori cărămizi, să tăbăcească piei, Să spele, să are glia, să secere rodul Demetrei, De cu putinţ-ar fi a trăi de nimic sinchisit? (Belșugul)

Femeile sunt ca trandafirii ale caror flori frumoase, dupa ce abia s-au deschis, se si ofilesc.

Nimic nu deschide mai bine ușile ca o femeie frumoasă. © CCC