Citate de George Bernard Shaw

Nu mă vei găsi vreodată. Pentru că eu am fost mereu cu tine, de la începuturile mele.

Acolo unde există o mare iubire, există întotdeauna speranță. © CCC

Premiul Nobel este un colac de salvare aruncat unui înotător care a ajuns deja la mal.

In dragoste, cuvintele fac minuni: nici o inima nu rezista farmecului lor.

Cu cat un om este mai mare, cu atat si dragostea lui este mai mare.

Marile iubiri nu se caută. Ele se prăbuşesc peste noi ca o avalanşă, făcându-ne să ne întrebăm: pentru ce trăim? Nu e greu să fii îndrăgostit. E greu să iubeşti şi să nu fii fericit.

Sufletul cuprins de harul iubirii, aureolează o fiinţă, devenind generos cu celelalte fiinţe, risipind şi spre ele firimituri de bunătate, respingând trivialitatea, grosolănia.

Fie ca sufletul meu să înflorească în iubire pentru toată viața. © CCC

Iarta-ma ca iubirile se fac nou-nascuti, Si nou-nascutii singuratati, si singuratatile iubiri…

Spiritul isi are ordinea lui, care consta in principii si demonstratii. Inima o are pe a ei. Nu cauti a dovedi ca trebuie sa fii iubit, expunand in ordine cauzele iubirii: acest lucru ar fi ridicol.

Fericirea în dragoste este o stare normală. (În căutarea timpului pierdut)

Greșelile sunt mari atunci când iubirea e mică. Proverb italian © CCC

Nicicând n-am fost în stare să-mi tăinuiesc iubirea... căci în această lume iubirea-adevărată nu se ascunde.

Dragostea este un vis şi o părere, o haină strălucită aşezată peste durere.

Învață-mă cu ce să-ncep întâi și-n care vorbe-anume tuturor să spun ce-albastru-i ceru-n ochii tăi, și cum, de-atâtea lumi luminători,   pe gura ta surâsu-i ca un soare; ei poate niciodată n-or să știe din fiecare clipă trecătoare cum ne-am durat noi câte-o veșnicie   iubindu-ne; și nu vor ști că-n glas îți cânt atâtea cântece când spui cuvinte ce pe buzele oricui niște cuvinte simple-ar fi rămas.   Învață-mă cu ce să-ncep și cum să-i spun acestei lumi cât mi-i de dragă că te-a născut, cu truda ei întreagă, pe tine, bucuria mea de-acum.   Ea, poate, niciodată n-o să știe c-a înflorit în flori și-a curs în ape, că din pământ și sura veșnicie să mi te-aducă, -așa cum esti, aproape;   și, fiindcă-o să murim și noi odată gândește-te: n-ar fi păcat să moară, cuprinsă-n noi, atâta primăvară, și dragostea cu inima deodată?...   De-aceea, spune-mi cum să-ncep anume, și eu voi scrie toate, fir cu fir, ca disprețuitori de cimitir, să ne iubim de-a pururea pe lume.   (Gândeste-te, n-ar fi păcat...)

In arta, ca si in dragoste, instinctul este de ajuns.

Experienta ne invata ca oamenii nu invata nimic din experienta.

Cea mai fierbinte dragoste are cel mai rece sfârșit.

Iubeste putin cel ce poate spune prin cuvinte cat iubeste.

O lege a naturii face să ne dorim contrariul, dar să ne înțelegem cu cei cu care ne asemănăm. Iubirea presupune diferențe. Prietenia presupune o egalitate, o similitudine de gust, forță și temperament. © CCC