Citate despre Complex de inferioritate

Copiii invata bunatatea de la natura, iar rautatea de la oameni.

Cea mai buna filosofie e actiunea.

Si in viata, in simtire, in scris, in gand, cand te uiti bine, ramane mai ales ce ai dat altora, ce ai lasat de la tine, ce ai jertfit. Prin instrainare de tine insuti, capeti si consecventa si staruinta si caracterul, si iubirea oamenilor.

Sufletul omenesc nu poate suferi golul si, oriunde il gaseste, pune poezie.

Crisalida se sfarama cand zboara fluturele. De ce te-ai plange, ca de la tine, nimicindu-te, a plecat libera in lume ideea pe care ai hranit-o din insasi fiinta ta.

Viata unui popor e necontenit amestecata cu vietile celorlalte, fiind in functie de dansele si inraurind necontenit viata acestora.

Sufletul copilului e cinstit, el nu poate fi cucerit de orice, dar se da intreg… copiii au in inima lor bogata putinta care lipseste celor mai multi dintre oamenii mari, de a intelege, de a admira, si intamplator, de a indeplini eroismul.

Pentru durerea ta, stai singur, la bucurie cheama si pe altii: numai asa vei avea tovarasi nefatarnici.

Pentru odihna ta sa lasi in fiecare zi, pana la moarte, tot ziua de maine.

Unii nu judeca pentru ca invata; altii judeca ca sa nu mai invete.

Stiinta cuiva pretuieste cat munca pe care a intrebuintat-o ca s-o capete.

A lasa fiului tau o mostenire e ca si cum l-ai tine pe umeri, pe cand altii se caznesc sa se suie.

O infrangere e numai mijlocul pe care ni-l da soarta ca sa vedem ce ne lipseste inca pentru a invinge.

Adevarul e pretutindeni, dar nu-l recunoaste decat acela care-l cauta.

Scrie, sa pastrezi florile gandului tau, pe care altfel le ia vantul.

E ciudat cum se pot gandi oamenii la moarte cand e atat de facut in viata... Nu te odihnesti niciodata pentru munca ce ai facut-o, ci pentru aceea ce o vei face.

Nu poti iubi ceea ce nu cunosti.

Invinsilor nu li se ridica statui, nici busturi, nu li se canta laude, ci numai pe mormantul uitat picura din cand in cand o lacrima pioasa de la un tovaras de lupta si de suferinte, pe care nu l-a cosit infrangerea.

Egoistul se priveste ca un ultim scop al creatiei; s-ar astepta ca in clipa mortii sale sa fie sfarsitul lumii.

Nu zice niciodata: nu se poate, ci incepe cu: sa vedem.