Paul Eluard

ieluard001p1

Paul Éluard, pseudonimul literar al lui Eugène Émile Paul Grindel, 14 dec. 1895 – 18 nov. 1952, poet francez, unul dintre fondatorii mișcării suprarealiste și unul dintre poeții lirici importanți ai sec. XX. A trăit 57 de ani.

Cu un tată contabil cu afaceri de succes, tânărul Eugène Grindel a călătorit din ce în ce mai mult și a studiat în școli renumite.

Când sănătatea sa a devenit precară, a mers la sanatoriul Davos, unde a întâlnit-o pe Helena Dimitrievnia Diakonova, cunoscută sub numele de Gala, care avea să-i devină soție. O sursă inepuizabilă de inspirație, Eugène Grindel a compus atunci primele sale poezii.

În 1916 și-a ales numele de Paul Éluard, un nume mai evocator, se pare, împrumutat de la bunica sa maternă, Félicie.

In 1919, i-a cunoscut pe André Breton, Louis Aragon si Philippe Soupault, Max Ernst, Man Ray, René Magritte, alaturându-se dadaismului și fondând mișcarea pe care au numit-o suprarealism, o mișcare artistică inițiată în compania prietenului său André Breton. A devenit unul dintre pilonii suprarealismului, deschizând calea unei acțiuni artistice angajate.

După Războiul Civil din Spania, a renunțat la experimentul suprarealist. În timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a scris versuri având ca temă suferința și înfrățirea între oameni, acestea circuland clandestin și întărind moralul luptătorilor din Rezistență.

Paul Eluard s-a dedicat unei lupte neobosite împotriva conformismului, a dat naștere câtorva jocuri lingvistice, a devenit un scriitor angajat, militând pentru cauze sociale. Cantor și activist al Rezistenței, a continuat să se angajeze în cauze sociale.

Lucrările sale fascinează, impregnate de culorile dragostei și ale suferinței, toate legănate de imagini enigmatice.

Când Gala l-a părăsit pentru Dali, despărțirea a fost dureroasă. Dar poetul s-a străduit să-și folosească eșecurile romantice pentru a-și perfecționa arta și a se dedica mai mult poeziei.

Un artist major, poeziile lui Paul Eluard sunt considerate adevărate capodopere.

Opere principale:

Primele poeme, 1913; Datoria, 1916; Datoria si nelinistea, 1917; Pentru a trai aici, 1918; Animalele si oamenii lor, oamenii si animalele lor, 1920; Indragostita, 1923; Un val de vis, 1924; Linia curba a ochilor tai, 1924; In lipsa tacerii, 1925; Dama de caro, 1926; Capitala durerii,  1926; Dedesubturile unei vieti sau piramida umana, 1926; Dragostea de poezie, 1929; Imaculata conceptie, 1930; Viata imediata, 1932; Trandafirul public, 1934; Privirile fertile, 1936; Cateva cuvinte care pana acum imi erau interzise in mod misterios, 1937; Mainile libere, 1938; Curs firesc, 1938; Nu sunt singur, 1939; Cartea deschisa, 1941; Poezie si adevar, 1942; Libertate, 1942; Curaj, 1943; Sapte poeme de dragoste in vremea razboiului, 1943; La rendez-vous german, 1944; Demni de a trai, 1944; Poezie neintrerupta, 1946; Al cincilea poem vizibil, 1947; Viata noastra, 1947; Poeme politice, 1948; Spune orice, 1951; Pasarea Phoenix, 1951, poezie postbelica, cu un profund caracter liric.

Share |

Leave a Reply

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.