Adio, tristeţe,
Bună ziua, tristeţe.
Eşti încrustată-n cutele tavanului.
Eşti scrisă-n ochii dragostei mele.
Nu cu totul şi cu totul mizeria
Pentru că buzele cele mai amare te dau în vileag
Printr-un zâmbet.
Bună ziua, tristeţe,
Dragostea trupurilor îmbietoare,
Forţa iubirii
A cărei îmbiere înmugureşte
Ca un căpcăun fără trup.
Dezamăgită frunte,
Mâhnire, obraz frumos…
(Cu greu desfigurată, vol. Viața imediată)
(traducere Ion Caraion)
Curba ochilor tăi face înconjurul inimii mele,
Rotindu-se ca într-un dulce dans,
Aureolă a timpului, leagăn statornic al nopții
Și dacă nu mai știu tot ce-am trăit
E pentru că ochii tăi nu-ntotdeauna m-au privit.
File ale zilelor și spumă de rouă,
Trestii legănate de vânt, surâsuri parfumate,
Aripi acoperind lumea de lumină,
Bărci doldora de cer și de mare,
Vânători de sunete și torente de culori,
Parfumuri născute în cuibarul aurorelor
Ce se-odihnesc mereu pe galbenul-pai al stelelor,
Așa cum ziua se însoțește cu puritatea
Întreaga lume se însoțește cu ochii tăi inocenți
Și tot sângele-mi curge în privirile lor.
(Curba ochilor tăi, vol. Capitala durerii, 1926)
Această poezie este, cu siguranță, un cântec de dragoste pentru Gala (de care s-a desparțit ulterior, ea devenind soția lui Salvador Dali), dar este și un cântec dedicat iubirii, un imn închinat iubirii.
Copyright © CCC
Te iubesc pentru toate femeile
Pe care nu le-am cunoscut.
Te iubesc pentru tot timpul
Pe care nu l-am trait,
Pentru mirosul largului marii
Si mirosul painii calde,
Pentru zapada care se topeste,
Pentru primele flori,
Pentru animalele inocente
Pe care omul nu le sperie.
Te iubesc pentru a iubi,
Te iubesc pentru toate femeile
Pe care nu le iubesc.
(Te iubesc)
© CCC
Oamenii sunt facuti pentru a se asculta,
Pentru a se intelege, pentru a se iubi.
(Pasarea Phoenix)
© CCC
Aud vibrand vocea ta in toate zgomotele lumii.
J’entends ta voix dans tous les bruits du monde.