Bunul-simț este lucrul cel mai bine impartit din lume. (Discurs asupra metodei)
"Bunul-simţ este lucrul cel mai bine împărţit din lume, căci fiecare se crede atât de înzestrat, încât chiar cei mai greu de satisfăcut în orice altă privinţă nu obişnuiesc să dorească mai mult decât au. Şi nu e verosimil ca toţi să se înşele, ci mai degrabă aceasta este o mărturie că puterea de a judeca bine şi de a deosebi adevărul de fals - adică ceea ce se numeşte bunul-simţ sau raţiunea - este, în mod natural egală la toţi oamenii. Şi astfel, diversitatea opiniilor noastre nu provine din faptul că unii sunt mai raţionali decât alţii, ci numai din faptul că noi ne conducem gândurile pe diferite căi şi nu considerăm aceleaşi lucruri."
René Descartes
Descartes afirmă aici ideea unei universalitati a rațiunii. Toți oamenii sunt inzestrati, in mod egal, cu ratiune, deci cu bun-simt.
O fapta nu e neaparat nejustificata numai fiindca e lipsita de logica. Dar nici nu e intotdeauna justificata, fiindca are o logica a ei.
Este o veche idee faptul ca gandirea deosebeste pe om de animal. Sa ramanem la ea. Tot ceea ce omul are mai nobil decat animalul, o are prin gandire. Tot ceea ce este omenesc, este astfel numai in masura in care, in el, gandirea este activa... ratiunea stapaneste lumea.
Bona illa sunt vera, quae ratio dat, solida ac sempiterna, quae cadere non possunt, nec descrescere quidem aut minui.
Acele bunuri pe care le dă raţiunea sunt adevărate, temeinice şi nepieritoare, ele nu pot să decadă, nici măcar să descrească sau să se micşoreze.
(Seneca)
Rationamentul nu este altceva decat oglinda gandirii.
Una dintre cele mai frecvente surse de eroare este de a pretinde ca explici prin intermediul ratiunii actiuni dictate de influente emotionale sau mistice.
Une des sources les plus fréquentes d'erreur est de prétendre expliquer avec la raison des actes dictés par des influences affectives ou mystiques.
(Hier et Demain)
Din moment ce totul se află în capul nostru, ar fi mai bine să nu ni-l pierdem.
© CCC
Nu cautati niciodata sa faceti uz de autoritate cand puteti recurge la ratiune.
Toleranța este fiica îndoielii.
(Arcul de triumf, 1946)
Ultima interventie a ratiunii este aceea de a cunoaste ca exista o infinitate de lucruri ce o depasesc.
Inima are rațiuni pe care rațiunea nu le cunoaște. (Cugetări)
Blaise Pascal
Inima, la Pascal, reprezintă intuiția ce permite sesizarea evidențelor ce nu au nevoie să fie demonstrate. Prin urmare, nu este vorba de pasiunea amoroasă.
Oamenii dispun de două facultăți pentru a cunoaște: inima, ce recurge la intuiții imediate și rațiunea, prin intermediul deducției. Astfel, inima urmează o abordare pe care “rațiunea nu o cunoaște”.
Pascal “se joacă” aici cu cele două sensuri ale cuvântului "rațiune" (primul: motiv, justificare; al doilea: gândire logică).
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.