Citate de Nicolae Titulescu

Gandirea e activitatea inteligentei, visarea e voluptatea ei.

Nu cunosc limita in setea mea de intelegere cu altii.

Ne amintim că Empedocle spunea că Iubirea strânge laolaltă părţile formând corpuri întregi. Şi Anaxagoras îşi imagina un fel de forţă care, ca să spunem aşa, asigură ordinea şi creează oamenii, animalele, copacii şi florile. Această forţă el o numea spirit sau raţiune. (Lumea Sofiei)

O fapta nu e neaparat nejustificata numai fiindca e lipsita de logica. Dar nici nu e intotdeauna justificata, fiindca are o logica a ei.

Rationamentul nu este altceva decat oglinda gandirii.

Popor, alege-ti sefi, nu stapani!

Toata ratiunea noastra cedeaza in fata sentimentelor.

Una dintre cele mai frecvente surse de eroare este de a pretinde ca explici prin intermediul ratiunii actiuni dictate de influente emotionale sau mistice. Une des sources les plus fréquentes d'erreur est de prétendre expliquer avec la raison des actes dictés par des influences affectives ou mystiques. (Hier et Demain)

Rațiunea, facultate echilibrată, merge cu pași încrezători, dar sentimentul, facultate aproape divină, zboară și plutește în imensitate pe aripile iubirii. (Ore de filozofie) © CCC

A demonstra că ceva este raţional nu dovedeste întotdeauna ca este si rezonabil.

Démontrer qu'une chose est rationnelle ne prouve pas toujours qu'elle soit raisonnable.

Atunci cand sunt in joc interesele mele, eu nu sunt influentat de teama de a-i nemultumi pe prietenii mei.

Rațiunea îi este dată omului pentru a-și putea da seama că nu-i servește la nimic. (Cerul n-are favoriți)

Din moment ce totul se află în capul nostru, ar fi mai bine să nu ni-l pierdem. © CCC

Inima are rațiuni pe care rațiunea nu le cunoaște. (Cugetări) Blaise Pascal Inima, la Pascal, reprezintă intuiția ce permite sesizarea evidențelor ce nu au nevoie să fie demonstrate. Prin urmare, nu este vorba de pasiunea amoroasă. Oamenii dispun de două facultăți pentru a cunoaște: inima, ce recurge la intuiții imediate și rațiunea, prin intermediul deducției. Astfel, inima urmează o abordare pe care “rațiunea nu o cunoaște”. Pascal “se joacă” aici cu cele două sensuri ale cuvântului "rațiune" (primul: motiv, justificare; al doilea: gândire logică). © CCC

Bunul-simț este lucrul cel mai bine impartit din lume. (Discurs asupra metodei) "Bunul-simţ este lucrul cel mai bine împărţit din lume, căci fiecare se crede atât de înzestrat, încât chiar cei mai greu de satisfăcut în orice altă privinţă nu obişnuiesc să dorească mai mult decât au. Şi nu e verosimil ca toţi să se înşele, ci mai degrabă aceasta este o mărturie că puterea de a judeca bine şi de a deosebi adevărul de fals - adică ceea ce se numeşte bunul-simţ sau raţiunea - este, în mod natural egală la toţi oamenii. Şi astfel, diversitatea opiniilor noastre nu provine din faptul că unii sunt mai raţionali decât alţii, ci numai din faptul că noi ne conducem gândurile pe diferite căi şi nu considerăm aceleaşi lucruri." René Descartes Descartes afirmă aici ideea unei universalitati a rațiunii. Toți oamenii sunt inzestrati, in mod egal, cu ratiune, deci cu bun-simt.

E absurda credinta ca individualul ar putea fi salvat, atunci cand colectivul ar fi amenintat sa se prabuseasca.

Este o veche idee faptul ca gandirea deosebeste pe om de animal. Sa ramanem la ea. Tot ceea ce omul are mai nobil decat animalul, o are prin gandire. Tot ceea ce este omenesc, este astfel numai in masura in care, in el, gandirea este activa... ratiunea stapaneste lumea.

Destinele glorioase ale popoarelor nu depind nici de forta lor numerica, nici de intinderea teritoriala a tarilor, ci de chipul in care se pricep si slujesc civilizatia.

Doua excese: a exclude ratiunea, a nu admite decat ratiunea.

Ultima interventie a ratiunii este aceea de a cunoaste ca exista o infinitate de lucruri ce o depasesc.