Citate de Alceu

Bărbaţii curajoşi sunt cel mai puternic turn de apărare al cetății. © CCC

Nu în pietre cioplite, nici în bârne bine făurite, Nu în cel mai nobil dintre visele constructorului, Ci în oameni curajoși cu un scop măreț, Acolo este cetatea, acolo este statul cel viu. (Bastionul statului) © CCC

Sa te feresti de cel care nu se manie niciodata; pentru ca numai acela care-si pierde controlul uneori, este sincer.

Cine spune ce-i place, aude ce nu-i place. © CCC

Cel mai bun leac contra maniei e amanarea.

Ura e oarba, mania scoate din minti, iar cel ce isi toarna razbunare risca sa bea o bautura amara.

Nu planta nici un copac înaintea viţei de vie. © CCC

Înalță un cântec pentru ea, o, muză! Fecioara cu cunună de violete-n păr, Și laudă-i reflexele schimbătoare de pe gâtul fin, Vocea-i șoptită și plină de veselie.   Cântă înc-o dată farmecele-i mii Splendoarea-ncântătoare a ochilor, Obrajii bruni și brațele mlădioase Și sânul întunecat și gingaș.   Da, cântă pentru totdeauna despre ea, Stăpâna-mi delicată și ademenitoare, Cea mai frumoasă dintre toate câte au fost și sunt, Sappho a mea cea cu zâmbet dulce. (Nu mai mult pentru Lycus) În mitologia greacă, Lycus sau Lykos (Lúkos, „lup”, în greaca veche) a fost de două ori regent al orașului antic Teba (Beoția).  Aici, Lycus poate fi unul dintre tinerii pe care Alceu îi admira, potrivit lui Horațiu (Ode, 1, 32, 10), „frumosul Lycos cu părul și ochii negri”). Copyright © CCC All rights reserved.

Să te pleci de durere este o nebunie; Nimic nu se câștigă prin melancolie; Decât să te afunzi în gânduri dureroase, Mai bine să-ți cufunzi simțurile în vin. © CCC

Dragostea și mânia sunt două torțe aprinse ce inflamează sufletul cu o căldură dureroasă; rămân în inimă și tulbură mintea, din cauza lor nici Raţiunea nu se află în siguranţă. © CCC

Cel ce are mintea înlănțuită de vin, acela nu-și trăiește viața deloc. © CCC

Ninge; Zeus de sus din ceruri Ne trimite iarna grea. Apele sunt îngheţate Toate sloi. Sclav, fă foc şi alungă frigul, Dă vin dulce din belşug, Şi-mi aşterne un pat de perne Moi de puf. Nu te lăsa pradă grijii, La ce bun să te mâhneşti… (Cântec de banchet) (traducere de Ştefan Bezdechi)

Nu casele cu acoperişuri frumoase sau zidurile de piatră bine construite, nici canalele şi docurile nu fac cetatea, ci bărbații capabili să profite de oportunitatea lor. © CCC

Gândirea ta n-o face-altora lege! Nicicând mânia oarbă n-o iubi. Sper a fi lumilor mai mult decât un rege, Când soarta te lovește, nu lovi.

O minte agitata nu mai cugeta; cuprinsa in vartejul de neoprit al ideilor extreme, isi alcatuieste o logica gresita, dictata de furie, de rautate, se afla intr-o stare cu totul antifilosofica.

Sa faci ceva in clipa de manie, inseamna a te sui pe o corabie in timp de furtuna.

O, castă Sappho cu ghirlande de violete-n păr, O, fecioară cu zâmbet dulce! Aș vrea să-ți spun ce este în inima mea, Dar nu-ndrăznesc căci nu vreau să te amăgesc. (Pentru Sappho) (traducere CCC - Copyright © 2021)

Nu zidurile bine construite, ci cetăţenii curajoşi sunt pavăza cetății. © CCC

Propria noastra furie ne face mult mai mare rau decat intamplarea (lucrul) care ne infurie, si suferim mai mult de iritarea si supararea pe care noi o permitem lucrurilor sa destepte in noi decat de faptul insusi care ne-a iritat sau suparat.

Mania e o nebunie scurta.