Nu-ți povesti durerea din suflet nimănui!
Numai Hristos te-ajută la crucea care-o sui.
Dar tu întotdeauna să suferi lângă-acel
ce suferă-arătându-ți ce-amar îndură el.
Nu-ți povesti necazul din casă la străin!
Numai Hristos mai poate să-ți ușure-al tău chin.
Dar tu întotdeauna, când alții-ți spun plângând,
ajută-le cu milă, iubindu-i și tăcând.
Nu-ți povesti la alții pe frații tăi căzuți!
Numai Hristos te-ndeamnă să-i ierți și să-i ajuți.
Dar tu întotdeauna, când alții-ți spun de frați,
tacere, intristare si lacrimi să le-arați.
Ci spune-ți totdeauna durerea lui Hristos,
și spune de-a ta casă doar tot ce știi frumos,
și spune doar de bine de frații tăi mereu.
Atunci și taci, și umbli, și spui ca Dumnezeu...
(Nu-ți povesti durerea din suflet nimănui!)
Chiar si in sufletul inteleptului ramane, atunci cand rana este inchisa, o cicatrice.
Ca să fii plin de toate bucuriile şi durerile lumii, urmează pilda vioarei: goleşte-te de tot ce eşti tu, scobeşte-ţi tot miezul egoismului, aşa ca înăuntru să circule, ca un aer, sufletul universal.
(Gânduri albe)
Lectia cea mai insemnata pe care omul o poate invata de la viata nu este ca durerea nu exista pe lume, dar ca depinde de noi s-o folosim si sa o putem transforma in bucurie.
De durere, pe omul simplu il vindeca timpul, pe intelept, ratiunea.
Nu zidurile bine construite, ci cetăţenii curajoşi sunt pavăza cetății.
© CCC
Nu casele cu acoperişuri frumoase sau zidurile de piatră bine construite, nici canalele şi docurile nu fac cetatea, ci bărbații capabili să profite de oportunitatea lor.
© CCC
Durerea e pârghia vieţii.
Apasă cu un capăt, dar cu celălalt ridică.
(Gânduri albe)
O durere mare este intocmai ca o raza dumnezeiasca ce transfigureaza pe cel ce sufera.
Cel ce are mintea înlănțuită de vin, acela nu-și trăiește viața deloc.
© CCC
Bucuriile se uita, durerile niciodata.