Curiozitatea de a trai: pentru mine viata e intotdeauna noua si plina de surprize…Viata e un spectacol variabil: toate scenele ei ma intereseaza, de la cele mai neinsemnate, pana la cele mai marete… Am toate curiozitatile, de-a pururi nesatioase: curiozitatea singuratatilor, a calatoriilor, a prieteniei, a iubirii, a cititului, a admiratiei, a tuturor viciilor si virtutilor. Niciodata n-am fost acelasi, nestatornicia e calauza curiozitatii.
Sinuciderea nu este un eroism: este o lasitate. Eroii adevarati indura viata asa cum e. Ei se revolta, ei plang, ei lupta pentru a o imbunatati, dar nu dezerteaza.
Filozofia vietii consta in singura putere de a sti sa imprumuti realitatii ceea ce-i lipseste: poezia pe care o ai tu.
Cand vad prostii locuind in cele mai stralucite palate, inteleg de ce Diogene traia intr-un butoi.
Omul are nevoie de a-si crea o filosofie a lui, intima, neformulata intr-un sistem, dar care sa-l satisfaca numai pe el insusi.
Pentru ce ne gandim, uneori, la moarte, cand suntem fericiti? E ciudata aceasta stare sufleteasca: de a te simti putin trist tocmai pentru ca esti fericit! Niciodata n-am gustat fericirea curata, fara amestecul altor senzatii. Intotdeauna ma nelinistea presentimentul ca dupa sfarsitul unei fericiri urmeaza parerile de rau sau indoiala.
Esti fericit?… Cine, punandu-si sau punandu-i-se aceasta intrebare, n-a intrezarit surasul indoielii? Simtirea omeneasca, deprinsa fiind prea mult cu suferinte, ajunge uneori la aceasta stare de a nu-si mai putea lamuri senzatia fericirii.