Curiozitatea de a trai: pentru mine viata e intotdeauna noua si plina de surprize…Viata e un spectacol variabil: toate scenele ei ma intereseaza, de la cele mai neinsemnate, pana la cele mai marete… Am toate curiozitatile, de-a pururi nesatioase: curiozitatea singuratatilor, a calatoriilor, a prieteniei, a iubirii, a cititului, a admiratiei, a tuturor viciilor si virtutilor. Niciodata n-am fost acelasi, nestatornicia e calauza curiozitatii.
Sunt slabi doar cei crutati de suferinta.
E greu sa judeci suferinta altora.
Suferintele noastre isi pun pecetea pe bucuriile noastre, dar nu si invers. De aici subtonul de melancolie al intregii noastre vieti.
Orice suferinta care nu este in acelasi timp si cunoastere este inutila.
Desigur, ca suferind, se pot invata multe lucruri. Partea proasta este ca dupa ce am suferit am pierdut puterea de-a ne putea folosi de cele invatate.
Suferim prea mult pentru putinul care ne lipseste si ne bucuram prea putin de multul pe care il avem!
Inchipuirea creste suferinta.
Toate suferintele se amplifica in inchipuire.
Data fiind slabiciunea firii omenesti, mijloacele de indreptare au un efect mai incet decat suferintele.
Ranile morale se deosebesc de celelalte prin aceea ca se acopera, dar nu se inchid; mereu dureroase, mereu gata sa sangereze cand le atingi, ele raman in inima vii si deschise.
Omul are nevoie de a-si crea o filosofie a lui, intima, neformulata intr-un sistem, dar care sa-l satisfaca numai pe el insusi.
Esti fericit?... Cine, punandu-si sau punandu-i-se aceasta intrebare, n-a intrezarit surasul indoielii? Simtirea omeneasca, deprinsa fiind prea mult cu suferinte, ajunge uneori la aceasta stare de a nu-si mai putea lamuri senzatia fericirii.
Nenorocirea de a nu putea plange este una dintre cele mai crude.
Cine indura suferintele isi aminteste de ele.
Destainuieste-ti suferintele, iti alini durerea.
Cine a gresit la nesfarsit sufera tot la nesfarsit.
© CCC