Citate de Lucius A. Seneca

Datoria noastra e in raport cu intentia binefacatorului. Cantarim nu cat de mare este darul, ci din ce intentie porneste.

O durere mare este intocmai ca o raza dumnezeiasca ce transfigureaza pe cel ce sufera.

Oamenii se conduc dupa actiunea repetata a suferintelor pe care le cunosc, nu dupa cele pe care le ignora.

Cine se gandeste la sine si pentru asta leaga o prietenie, rea socoteala isi face; o asemenea prietenie sfarseste asa cum a inceput. Ti-ai facut un prieten, ca sa-ti dea ajutor cand vei fi in lanturi? De-abia vor zangani catusele si te va parasi... cine incepe sa fie prieten din interes, va inceta sa mai fie, tot din interes.

Rasplata tuturor virtutilor sta in ele insele; nu le practicam ca sa fim rasplatiti; rasplata unei fapte bune este a fi facut-o.

Suferinţa, încercările, dramele apropie de cer, înlesnind transcendenţa. Iarna e timpul celor mai lungi călătorii interioare. După cincizeci de ani, inima devine cord. Orice viaţă e, în esenţă, reaşezare perpetuă, veşnică proiecţie spre ceva neatins, un vis, o năzuinţă, un miraj.

Pentru înţelepciune nu există nimic mai de dispreţ ca filozofarea goală.

Norocul nu-ti poate lua ce nu ti-a dat.

E absurd să vrei să suferi? Cine nu vede că suferinţele sunt cantităţi negative care diminuează suma a ceea ce noi numim fericire? (Noi) © CCC

Este mai greu sa aplici decat sa propui o regula morala…pentru ca o frumoasa intentie sa devina o atitudine frumoasa, trebuie sa perseverezi.

Putini oameni sunt supusi robiei, cei mai multi isi pun ei insisi lanturile.

Nu cel ce are putin, ci cel ce ravneste la multe e sarac.

Cine a gresit la nesfarsit sufera tot la nesfarsit. © CCC

Nici o robie nu-i mai rusinoasa decat cea de bunavoie.

Suferintele morale, pe langa care palesc durerile fizice, starnesc mai putina mila, fiindca nu se vad.

Vegheati asupra voastra, invinuiti-va singuri, judecati-va apoi, cereti iertare cateodata, si daca este nevoie, dati-va si cate o pedeapsa.

Izvorul tuturor supararilor si bucuriilor se afla in noi insine.

Nimic nu ne loveste mai tare decat raul ce tine de puterea altuia.

Sufletul sa se deprinda cu nevoile vietii, chiar cand nu duce grija de nimic, si sa se caleasca impotriva loviturilor sortii, chiar cand norocul ii zambeste.

Bucuria si tristetea ajunse la culme au efecte asemanatoare; si cand unul sau altul din aceste simtaminte ne surprinde pe neasteptate, ne cufunda intr-o groaznica tulburare, incat ne face, uneori sa ne pierdem pana si judecata.