Suferinţa, încercările, dramele apropie de cer, înlesnind transcendenţa. Iarna e timpul celor mai lungi călătorii interioare. După cincizeci de ani, inima devine cord. Orice viaţă e, în esenţă, reaşezare perpetuă, veşnică proiecţie spre ceva neatins, un vis, o năzuinţă, un miraj.
Ranile morale se deosebesc de celelalte prin aceea ca se acopera, dar nu se inchid; mereu dureroase, mereu gata sa sangereze cand le atingi, ele raman in inima vii si deschise.
Sufletul care nu a suferit niciodată, nu poate înţelege fericirea!
Data fiind slabiciunea firii omenesti, mijloacele de indreptare au un efect mai incet decat suferintele.
Marea noastra suferinta in viata este ca suntem vesnic singuri, si toate eforturile noastre, toate actiunile noastre tind doar spre a scapa de aceasta singuratate.
(Singuratatea)
© CCC
Cuţite înfig în noi doar cei pe care îi iubim.
Pentru nimic nu cheltuim atata forta ca pentru lucrurile pentru care avem o ”slabiciune”.
Nenorocirea de a nu putea plange este una dintre cele mai crude.
Slabi sunt cei care vorbesc de rău, puternici, cei care laudă.
(Titanul beat)
© CCC
Cu cat omul care sufera se vaita mai putin, cu atat ma misca mai mult.
Izvorul tuturor supararilor si bucuriilor se afla in noi insine.
Pentru a ne sustrage de la relele imaginare, sau in tot cazul indoielnice, ne supunem adesea la suferinte reale.
Animi est ista molitia, non virtus, paulisper inopiam ferre non posse.
Nu este o virtute, ci o slăbiciune a sufletului, să nu poţi îndura câtva timp lipsurile.
(Caesar)
In neputinta, omul isi descopera adevarata forta.
O durere mare este intocmai ca o raza dumnezeiasca ce transfigureaza pe cel ce sufera.
Toti isi cer partea succeselor, iar infrangerile se trec numai pe seama altuia.
Inchipuirea creste suferinta.
Suferinta nu este grandioasa decat cand este evocata dupa ani si ani de amintire si a fost curatata de tot ce era meschin.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.