Omul sa stie de unde vine, unde se duce, ce e binele, ce e raul, ce sa urmareasca, de ce sa se fereasca, care este criteriul dupa care va deosebi ce-i de dorit de ce-i de respins, cum se foloseste nebunia patimilor, cum se infraneaza chinurile spaimelor.
Suferinta incercata de un barbat dintr-o bucata nu ar trebui sa fie mai sfredelitoare decat o ingaduie masura, nici mai mare decat rana.
Nu-i fericit cel ce crede ca nu e.
Speranta este numele unui bun nesigur.
Daca vei fi stapan pe ziua de azi, vei depinde mai putin de ziua de maine.
Socoteste fiecare zi o viata.
Trebuie sa invingem teama de ce va veni si amintirea vechii suferinte, aceasta fiindca nu ma mai intereseaza, aceea fiindca nu ma intereseaza inca.
E greu sa judeci suferinta altora.
Suferintele noastre isi pun pecetea pe bucuriile noastre, dar nu si invers. De aici subtonul de melancolie al intregii noastre vieti.
Nu-i om care sa nu-si exagereze durerea.
Data fiind slabiciunea firii omenesti, mijloacele de indreptare au un efect mai incet decat suferintele.
Acea prietenie e adevarata pe care n-o rupe nici speranta, nici teama, nici grija intereselor proprii, acea cu care oamenii mor, pentru care ei mor.
Omul trebuie sa aiba pe cineva pe care sa-l respecte, a carui autoritate sa-i sfinteasca pana si adancul tainic al sufletului.
Nu exista nimic cu desavarsire trist in sine.
Sunt slabi doar cei crutati de suferinta.
E tot atat de rau sa fii dispretuit, pe cat este de rau sa fii invidiat.
Prima cauza pentru care cineva este nerecunoscator este ca nu poate fi destul de recunoscator.