Citate de Lucius A. Seneca

Este o mare deosebire intre cel ce nu vrea si cel ce nu stie sa faca rau.

Ce multe lucruri neasteptate au venit! Ce multe lucruri asteptate nu s-au ivit niciodata!

Sunt omul naturii înainte de a fi cel al societății. (Noua Justine) © CCC

N-am intalnit un om de la care sa nu fi avut ceva de invatat.

Omul este inzestrat cu pasiuni in vederea actiunii si cu ratiune care sa-i calauzeasca actiunile.

Oamenii sunt diferiti in viata, dar asemanatori in moarte. © CCC

Daca socotesti prieten pe cineva in care nu ai aceeasi incredere ca si in tine insuti, faci o mare greseala si nu cunosti valoarea adevaratei prietenii.

Pentru înţelepciune nu există nimic mai de dispreţ ca filozofarea goală.

Vegheati asupra voastra, invinuiti-va singuri, judecati-va apoi, cereti iertare cateodata, si daca este nevoie, dati-va si cate o pedeapsa.

Inteleptul se multumeste cu sine; cu toate acestea, el doreste sa aiba un prieten, un vecin, un camarad, oricat si-ar fi de ajuns siesi.

Fiecare om trebuie sa-si inventeze calea. (Mustele) © CCC

Trebuie sa invingem teama de ce va veni si amintirea vechii suferinte, aceasta fiindca nu ma mai intereseaza, aceea fiindca nu ma intereseaza inca.

Prima cauza pentru care cineva este nerecunoscator este ca nu poate fi destul de recunoscator.

Omul a fost facut dintr-un lemn asa de noduros, incat e lucru indoielnic ca s-ar putea ciopli vreodata din el ceva absolut drept.

Omul nu este nimic altceva decât înşiruirea faptelor sale. (Enciclopedia științelor filozofice, 1817)

Oamenii se impart in doua categorii: cei care cauta sensul vietii fara sa-l gaseasca si cei care l-au gasit fara sa-l caute. (Caiete)

In stare naturala, omul e lup fata de om. (Homo homini lupus) Thomas Hobbes Hobbes considera că starea naturala este o stare de război a tuturor împotriva tuturor. Pentru că oamenii au aceleași nevoi de satisfacut, in timp ce bunurile materiale sunt limitate, pentru că fiecare poate pretinde o superioritate asupra altora, se vor naste în mod necesar conflicte sângeroase, care ar putea pune specia umana in pericol. De aceea, intrarea în societate apare ca fiind necesară. Ganditori precum Thomas Hobbes, John Locke, J.-J. Rousseau au imaginat o stare naturala în care oamenii traiau într-adevar astfel, fara a-si reglementa reciproc comportamentele. Asa cum spunea Hobbes, în acea stare a naturii fiecare se afla într-un razboi continuu cu toti ceilalti (bellum omnium contra omnes): urmându-si propriile interese, oamenii nu tineau în nici un fel seama de interesele celorlalti, omul era lup fata de om (homo homini lupus). In acea stare, individul se simtea în nesiguranta; viata si bunurile îi erau amenintate. De aceea, oamenii au consimtit, desi cu pretul renuntarii la unele din drepturile lor, sa formeze o comunitate care sa-i apere de invazia strainilor ori de nedreptãtile unuia împotriva altuia. Oamenii au acceptat un fel de pact ori contract social, de felul: renunt la dreptul meu de a ma conduce singur si autorizez pe acest om sau grup de oameni sa asigure drepturi si obligatii pentru toti, cu conditia ca fiecare alt om sa faca la fel. Astfel a luat nastere statul. © CCC

Iubeste, daca vrei sa fii iubit.

Cata frumusete, cata generozitate si noblete sufleteasca stau ascunse chiar si in firea celor mai umile fapturi omenesti.