Bucuria si tristetea ajunse la culme…
Bucuria si tristetea ajunse la culme au efecte asemanatoare; si cand unul sau altul din aceste simtaminte ne surprinde pe neasteptate, ne cufunda intr-o groaznica tulburare, incat ne face, uneori sa ne pierdem pana si judecata.
Citate asemanatoare
-
Nenorocirea de a nu putea plange este una dintre cele mai crude.Sufletul care nu a suferit niciodată, nu poate înţelege fericirea!Marile bucurii sunt mute.Bucuria e minunea minunilor. E coroana iubirii.Dacă priveliştea cerului albastru te umple de bucurie, dacă un petic de iarbă răsărit pe câmpie poate să îţi atragă atenţia, dacă lucrurile simple din natură au un mesaj pe care-l poţi înţelege, bucură-te căci sufletul tău este viu.E absurd să vrei să suferi? Cine nu vede că suferinţele sunt cantităţi negative care diminuează suma a ceea ce noi numim fericire? (Noi) © CCCBucuriile premature ne impiedica sa ne realizam.Cine indura suferintele isi aminteste de ele.Filistinii urasc rasul. Ei denunta cu gravitate si rautate vendetei populare pe oamenii veseli. Si o data compromis pe tema veseliei, e greu intr-o societate ipocrita, sa mai poti fi respectat de prostii seriosi ori de ipocritii gravi…Rasul ca si comicul…sunt o atitudine in fata vietii si pana la un punct, o solutie filosofica. Dar exista ras si ras. Una e comicaria ieftina, apanaj de circ, si alta e rasul-atitudine, izvorat ca derivator al unei seriozitati, care gaseste ca la urma urmei tot distractia e cea mai inofensiva sanctiune aplicata urateniilor din lumea asta.Exista o mare deosebire intre minciuna menita sa te apere pe tine si acea menita sa apere pe altcineva.Suferința în doi este suferință pe jumătate.Nu există bucurie mai mare decât cea neașteptată. (Antigona)Pentru inimile care au suferit multa vreme, bucuria e asemanatoare cu roua pentru pamanturile parjolite de soare; inima si pamantul sorb ploaia aceasta binefacatoare care cade peste ele, iar dinafara nu se vede nimic.Bucuria este copilul ocupatiei.Sa fie vesel cel ce azi traieste Sau cel putin sa rada daca poate.Oamenii se conduc dupa actiunea repetata a suferintelor pe care le cunosc, nu dupa cele pe care le ignora.E greu sa judeci suferinta altora.Suferintele noastre isi pun pecetea pe bucuriile noastre, dar nu si invers. De aici subtonul de melancolie al intregii noastre vieti.Suferinta nu este grandioasa decat cand este evocata dupa ani si ani de amintire si a fost curatata de tot ce era meschin.