Oamenii pot sa iubeasca fara egoism, dar nu pot in acelasi fel sa si urasca. Fiecare ura este frica sau invidie. Ura este frica cea mare, pentru ca omul nu uraste decat pe acela de care se teme... In sentimentul urii exista umilinta pentru noi insine, dar in dispret exista mandrie si convingerea ca suntem mai buni si superiori aceluia pe care il dispretuim. Ura nu provine niciodata din deosebire de convingeri, nici din deosebire de principii morale. Adevaratul om superior nu uraste nici chiar pe omul de care se teme.
Oricat de mult te-ar uri ceilalti, n-au cum sa te loveasca daca tu nu ii urasti deloc.
Pana astazi intelectul omenesc n-a depasit unicele sale doua resurse: admiratia si repulsia - si, intre aceste doua extreme, spiritul trebuie sa se comporte cu o egala putere. Omul sentimental e un degenerat daca nu stie, iubind frumos, sa urasca admirabil...
Ferme acerrima proximorum odia.
Cea mai patimasa este ura impotriva celor mai apropiati.
(Tacitus, Historia)
Urăsc omenirea, pentru că mă consider unul dintre cei mai buni dintre oameni și știu cât de rău sunt.
© CCC
Sa te feresti de ura prietenului, mai mult decat de razbunarea dusmanului.
Cave amici invidias, inimici insidiis magis.
(Balbus, Sententiae)
Nu uri femeia pe care ai iubit-o ieri... De altfel, cine uraste nu s-a vindecat de dragoste.
Cand invingatorul a depus armele, se cuvine ca si cel invins sa lase la o parte ura.
Quum victor arma posuit, et victum decet odia deponere.
(Seneca Philosophus, Hercules furens)
Ura sau iubirea noastra este efectul binelui sau raului pe care ni-l fac oamenii.
Ne-am destrama precum intr-o atmosfera in care frecarea este prea mare. Sau ne-am pierde, ne-am rataci pur si simplu in viata. Daca ura celorlalti - covarsitoare uneori -, invidia lor, marsavia lor sunt neputincioase este pentru ca exista cativa oameni pe care ii iubim pana la capat.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.