Citate despre Curiozitate

Viata nu poate merge inainte decat uitand multe.

Sunt momente-n viaţă când te miri cum de nu mori.

A trai este cel mai rar lucru din lume. Majoritatea oamenilor exista, atata tot.

Viata unui om este ceea ce gandurile lui o fac sa fie.

Filozofia vietii consta in singura putere de a sti sa imprumuti realitatii ceea ce-i lipseste: poezia pe care o ai tu.

Mama m-a adus pe lume în Veneția pe 2 aprilie, în ziua de Paște, 1725. Cu o zi înainte, a avut o mare poftă de raci. Și mie îmi plac foarte mult. La botezul meu am fost numit Jacques Jérôme. Am fost un copil prostuț până la opt ani și jumătate. După o hemoragie de trei luni, am fost trimis la Padova, unde, vindecat de stupiditate, m-am dedicat studiilor, iar la vârsta de șaisprezece ani am fost făcut doctor și am primit haina preoțească pentru a merge să-mi fac avere la Roma. (Autoportretul unui venețian) © CCC

Ce este viata, daca nu un sir de nebunii inspirate? Greutatea este sa le alegi pe cele demne de a fi facute.

Numai omul bun, omul rational, omul util celorlalti poa­te spune cu adevarat: am trait. Nu inseamna a trai, ci a vegeta, daca nu contribui la fericirea semenilor.

Cartea vietii se citeste langa lampa amintirilor.

Viata nu este o enigma ce trebuie dezlegata, ci o realitate care trebuie traita.

Ce pretuieste viata fara lupta, fara iubire? Vesnica intrecere e viata si insasi lupta-i tinta omenirii.

Viata pe care o duce omul este adesea contrariul sufle­tului sau.

Treburile casnice nu m-au deranjat niciodată... ceea ce m-a deranjat, mai târziu, a fost faptul că era de așteptat ca aceasta să fie viața ta... când ești casnică, ești constant întreruptă. Nu ai spațiu în viața ta. © CCC

…nu maine, ci astazi sa traiesti, de viata sa te bucuri cat timp in viata esti.

Un lung tren ne pare viaţa. Ne trezim în el mergând, Fără să ne dăm noi seama, Unde ne-am suit şi când. Fericirile sunt halte, Unde stăm câte-un minut, Până bine ne dăm seama, Sună, pleacă, a trecut. Iar durerile sunt staţii! Lungi, de nu se mai sfârşesc Şi în ciuda noastră parcă, Tot mai multe se ivesc. Arzători de nerăbdare, Înainte tot privim, Să ajungem mai degrabă La vreo ţintă ce-o dorim. Ne trec zilele, trec anii, Clipe scumpe şi dureri, Noi trăim hrăniţi de visuri Însetaţi după plăceri! Mulţi copii voioşi se urcă. Câţi în drum n-am întâlnit, Iar câte-un bătrân coboară, Trist şi frânt, sau istovit. Vine-odată însă vremea, Să ne coborâm şi noi. Ce n-am da atunci o clipă, Să ne-ntoarcem înapoi? Dar pe când, privind în urmă, Plângem timpul ce-a trecut, Sună goarna VEŞNICIEI: Am trăit şi n-am ştiut. (Trenul vieții)

Pentru acela care indura suferintele sau ii gusta placerile, viata e la fel de importanta, fie el om de seama sau de rand.

Viața pare adesea un lung naufragiu, din care nu raman decat prietenia și dragostea. © CCC

Încă de la vârsta copilăriei, trăim cu spiritul turmentat şi ne legăm viaţa de un Luceafăr. Niciodată nu ne mai luăm ochii de la steaua destinului şi, pentru fiecare dintre noi, acel licăr devine un ideal ceresc, o pecete a noastră în univers.

Niciodata nu stii ce inseamna viata, pana cand nu mori.

A doua jumatate din viata omului se compune de obicei numai din deprinderile acumulate in prima jumatate.