...Simplul fapt de a visa este foarte important. Vă doresc vise care să nu se mai sfârșească și dorința înversunată de a realiza câteva dintre ele. Vă doresc să iubiți ce trebuie iubit și să uitați ce trebuie uitat. Vă doresc pasiuni, vă doresc tăceri. Vă doresc cântece de păsări când vă treziți, râsete de copii. Vă doresc să respectați faptul că ceilalți sunt diferiți, pentru că meritul și valoarea fiecăruia trebuie adesea descoperite. Vă doresc să rezistati impasului, indiferenței, trăsăturilor negative ale timpului nostru. Vă doresc să nu renunțați niciodată la căutare, la aventură, la viață, la dragoste, căci viața este o aventură magnifică și nici un om rezonabil nu trebuie să renunțe la acestea fără a duce o bătălie crâncenă. Și, mai ales, vă doresc să fiți voi înșivă, să fiți mândri de voi și fericiți, pentru că fericirea este adevăratul nostru destin.
Urăile lui Jacques Brel: despre vise, viață și fericire (1 ianuarie 1968, radio Europe 1, Franta)
© CCC Published on: Feb 2, 2014
Ar trebui sa exclam cu uimire, cu incantare, cu sfidare: “Exist! Deci sa ma straduiesc, din toate puterile, sa ma realizez.” Fenomenul acesta unic si irepetabil care e viata trebuie sa imbrace caracterul unui eveniment memorabil nu in istoria Cosmosului, ci, mult mai modest, in istoria pasionata a cautarii de sine a spiritului. E un lucru atat de extraordinar ridicarea materiei din care sunt alcatuit, la rangul de sensibilitate si gandire. De ce nu profit indestul, de ce nu creez acestui superb accident climatul favorabil supremei sale infloriri? De cine depinde daca nu de mine? Cine e chemat sa-mi poarte mai mult interes si, prin mine, spiritului?
Prin mine, Spiritul se celebreaza pe sine.
Viaţa e prea scurtă pentru a fi lipsită de importanță.
© CCC
Şi ce înseamnă viaţa, dacă nu există durere, remuşcare, lacrimi?
© CCC
Adevărata bucurie în viață aceasta este: să fim folosiți în slujba unui țel pe care noi înșine să-l socotim peste măsură de însemnat. Să fim o forță a naturii și nu un jalnic ghemotoc egoist de lipsuri și nevoi, care se jeluiește că lumea-ntreagă nu se devotează îndeajuns propriei noastre fericiri. Eu unul sunt de părere că viața mea aparține comunității și, cât trăiesc, a face tot ce pot în slujba ei este pentru mine în același timp datorie și privilegiu. Când îmi va sosi ceasul, vreau să mor folosit până la capăt, căci iubirea mea e cu atât mai mare cu cât muncesc mai mult. De bucurat, mă bucur de viață așa cum mi-a fost dată. Viața nu este pentru mine o lumânărică iute stinsă; ci o măreață torță pe care deocamdată o țin strâns și vreau s-o fac să ardă cu o flacără cât mai strălucitoare înainte de-a o da mai departe generațiilor care vin.
(Om și Supraom)
Pentru acela care indura suferintele sau ii gusta placerile, viata e la fel de importanta, fie el om de seama sau de rand.
Trebuie sa ne ducem fiecare propria noastra viata, fara egoism si fara sa-i socotim pe ceilalti numai ca niste mijloace, dar totodata fara sa ne tagaduim cu totul pe noi insine, sa ducem o viata de sine statatoare si potrivita firii noastre, cu un echilibru rational intre indatoririle fata de altii si indatoririle fata de noi.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.