Ma intrebati dacă ţin un jurnal în care notez marile mele idei? Nu am avut niciodată decat una singura…
© CCC
Ideile nu mor odata cu aceia care le intrupeaza…Aceia care mor pentru o idee sunt eroi al caror testament consta in simplul cuvint: “continuati”.
S-ar putea spune ca fapta e incoronarea si ultima concluzie a vietii de promisiuni, pe care o traim; ca fapta e mai frumoasa decat gandirea, fiindca presupune sfortare — citeste sacrificiu —, chiar eroism si martiraj. Gandirea nu angajeaza, deci nu cunoaste suferinta, prin urmare e mai comoda, mai lasa, fiind expusa mai putin. Cu toate acestea, se poate sustine ca actiunea nu ne exprima … Instrument social, copiat stereotip din mediul in care traim, ea poate servi cauze si gandiri diverse. Pentru ganduri diferite se poate intrebuinta aceeasi actiune saraca si repetata, gandirea insa — fiind intima si individuala — ne exprima. Afara de aceasta, lucrand cu materia, fapta e limitata si chinuita, nu infinita precum conceptia. Nu e nici macar libera, caci pretutindeni e la ordinele ideii.
O idee cu adevărat mare nu poate fi recunoscută decât după ce a fost călcată mai întâi în picioare; asta e inevitabil.
Valoarea unei idei nu are absolut nimic de-a face cu sinceritatea celui care o emite. Dupa toate probabilitatile, cu cat omul este mai nesincer, cu atat ideea va fi mai pur rationala, deoarece in acest caz ea nu va fi influentata nici de dorintele, nici de prejudecatile lui.
Ideile sunt ca si banii: e bine sa-i ai, dar e si mai bine sa stii sa-i cheltuiesti.
Ideile nu se construiesc in sine, izolate. Ele tind intotdeauna sa rastoarne alte idei.