Suferinta incercata de un barbat dintr-o bucata nu ar trebui sa fie mai sfredelitoare decat o ingaduie masura, nici mai mare decat rana.
Bucuria este aceea care innobileaza sufletul…si durerea, durerea cea mare, cand poti s-o depasesti, sa te ridici deasupra-i, s-o invingi.
Prea multa suferinta, ca si prea multa bucurie, intrece masura si dureaza putin. Inima omului nu poate sa ramana multa vreme la o extrema.
Pentru inimile care au suferit multa vreme, bucuria e asemanatoare cu roua pentru pamanturile parjolite de soare; inima si pamantul sorb ploaia aceasta binefacatoare care cade peste ele, iar dinafara nu se vede nimic.
O durere mare este intocmai ca o raza dumnezeiasca ce transfigureaza pe cel ce sufera.
Bucuria pe care o daruim altora, departe de a se micsora… se rasfrange, se intoarce spre noi si mai vie.