Citate cu tagul "lucruri"

Toate actiunile noastre trebuie sa tinda sa ne abata de la suferinta si neliniste. In clipa cand am atins acest tel, toate furtunile sufletului se imprastie, deoarece fiinta noastra nu mai rataceste spre lucruri care-i lipsesc si nici nu cauta altele prin care ar putea sa-si acopere nevoia de sanatate sufleteasca sau fizica. Caci noi urmarim placerea numai atunci cand suferim de lipsa ei. In momentul cand nu mai suferim, nu avem nevoie de placeri. De aceea sustinem ca placerea este inceputul si telul unei vieti fericite. Placerea este, dupa noi, cel mai insemnat bun al naturii… Cand sustinem ca placerea este scopul suprem, nu ne gandim la placerile destrabalatilor si ale simturilor, asa cum pretind cativa nestiutori care combat si deformeaza invatatura noastra, ci ne referim numai la lipsa suferintelor fizice si psihice… Nu exista viata placuta fara intelepciune, onestitate si dreptate, iar acestea nu pot fi despartite de placere. Cine nu traieste rational, onest si drept, acela nu are o viata fericita.

Unul dintre cele mai grele lucruri este sa pui in armonie raul cu binele…si totusi, in lumea asta, ele se gasesc laolalta…si aceasta imbinare produce durere si fericire.

A dori aceleasi lucruri si a refuza aceleasi lucruri, asta este o prietenie trainica.

Idem velle atque idem nolle ea demum firma amicitia est.

(Sallustius, De conjuratione Catilinae)

Toti oamenii au vazut aproape aceleasi lucruri, dar numai artistul stie sa le reinscrie in memoria lui.

Capodoperele se imbunatatesc datorita emotiilor pe care le trezesc in sufletele generatiilor care vin una dupa alta, timp de secole. Tocmai din cauza aceasta lucrurile vechi sunt mult mai frumoase decat cele moderne.

Ravnim la lucrul strain, iar altora le plac mai mult lucrurile noastre.

Alienum nobis, nostrum plus aliis placet.

Ne plac mai mult acele lucruri care-s mai scumpe.

Magis illa iuvant, quae pluris emuntur.

(Juvenalis, Satirae)

Oricum ar fi lucrurile, ia-le asa cum sunt.

Prin unire cresc lucrurile mici, prin vrajba pier si cele mari.

Ni se pare ca traieste cu adevarat si se foloseste de viata numai acela care, dedat vreunei indeletniciri, cauta sa-si faureasca un nume prin vreo isprava stralucita, prin vreun talent deosebit…; in noianul necuprins al lucrurilor omenesti firea arata fiecaruia cate o carare.