Citate cu tagul "oameni"

Adesea este prematur sfarsitul oamenilor al caror spirit este atat de solicitat incat ei isi afla odihna doar in actiune, multumire numai in primejdie si in zapaceala isi gasesc singura pace.

Daca doi oameni au intotdeauna aceeasi opinie, unul dintre ei e de prisos.

Stiu, va veni o vreme cand oamenii o sa se admire unul pe altul, cand fiecare din ei o sa lumineze ca o stea in fata celuilalt. Pe pamant o sa traiasca oameni liberi, mari, prin libertatea lor, fiecare o sa aiba inima deschisa, neintinata de lacomie si ura. Ei au sa traiasca pentru adevar, pentru frumos; cei mai buni dintre ei vor fi aceia care vor imbratisa lumea cat mai larg in inima lor, care o vor iubi cat mai adanc; cei mai buni vor fi cei mai li­beri, caci in sufletul lor va fi mai multa frumusete.

Cand ma gandesc la oameni, gasesc ca sunt atat de vrednici de dragoste. As vrea sa le spun numai lucruri prietenesti, sa-mi descarc inima in inima lor, as vrea sa ma asociez proiectelor si actiunilor lor, as vrea sa ocup un loc in viata lor, sa le arat ca sunt in stare de statornicie, de credinta, de spirit de jertfa.

Exista oameni despre care e greu sa spui ceva ce i-ar putea prezenta sub infatisarea lor cea mai tipica, cea mai caracteristica; acestia sunt asa-numitii oameni “obisnuiti”, “banali”, care intr-adevar formeaza majoritatea, sunt verigi – necesare in lantul intamplarilor vietii.

Natura e inferioara omului, prapastia de viata zoologica si vegetala n-atinge niciodata tensiunea vietii umane. Este un om numai cine traieste ca om, numai printre oameni.

Asupra oamenilor care se iau dupa obicei si sunt sclavii lui, ceea ce impresioneaza simturile are un efect mai puternic decat rationamentele.

Pe oameni nu-i impresioneaza la fel aceleasi lucruri.

Judecati oamenii in functie de conditiile si mediul care i-au determinat si nu “sub specie aeternitatis”.

(Spinoza, Etica: “sub specie aeternitatis”, din punctul de vedere al eternitatii, prin prisma eternitatii)

A trăi – aceasta ia prea mult timp oamenilor.