Citate de George Calinescu

Omul este fiinta ce mereu vrea mai mult decat poate si poate mai mult decat ar trebui.

Nimeni nu este exclus pe motive sociale de la loteria vietii, care primeste la joc pe mari si pe mici.

In fiecare moment, omul poate, printr-o hotarare subita a vointei sale, sa introduca in desfasurarea evenimentelor o forta noua, neasteptata si schimbatoare, care este in stare sa imprime evenimentelor un alt curs, dar care, din cauza caracterului ei schimbator, nu e susceptibila de a fi masurata.

Omul sa traiasca facandu-si prezentul cat mai placut, caci ziua de maine se apropie necunoscuta.

Putina durere este ca un toxic ce imunizeaza organismul impotriva otravirii.

Stralucita e acea tinerete la care ai ajuns prin maturitate.

Senectutea, sau mai bine zis sporul de ani, nu-i fara delicii, unii oameni bogati in ani capata o liniste leonina, teribila si dulce totodata, care face sa palpite inima tinerilor. Ca stejarul cel gros arzand, unii varstnici raspandesc dogoare, incalzesc fruntile juvenile si le exalta spre ideile si faptele generoase. Iar flacara le da lor insile un joc de umbre rembrandtiene, care ii fac expresivi si plini de sensuri.

Nu-i cunoastem niciodata bine pe oameni; ei au incaperi inchise pentru ochiul superficial.

Fiecare individ moare dupa imaginea pe care si-o face despre acest eveniment.

Omul e o funcţie nobilă a spiritului, care creează şi cârmuieşte această lume către destinul ei. Fiecare om ar trebui să fie pentru Dumnezeu un Rai al delectării Sale, mai ales că nu luăm cu noi decât binele pe care l-am făcut.

Omul este o trestie, cea mai slaba din natura, dar este o trestie ganditoare. Nu e nevoie ca intregul univers sa se inarmeze pentru ca sa-l striveasca. Un abur, un strop de apa, ajunge ca sa-l ucida. Dar chiar daca universul l-ar strivi, omul inca ar fi mai nobil decat cel care-l ucide, fiindca el stie sa moara si isi da seama de avantajul pe care universul il are asupra lui. Pe cand uni­versul nu stie nimic din acestea.

Umanismul este cauza si efectul pacii.

Omului nimic nu-i este mai folositor decat omul.

Locul omului în viaţă nu este marcat de ceea ce ştie, ci de ceea ce vrea şi ce poate. La place de l'homme dans la vie est marquée non par ce qu'il sait, mais par ce qu'il veut et ce qu'il peut.

Favoarea da nastere la invidie si invidia la barfa.

Părinţii ne ajută să devenim oameni. Cărţile bune - să rămânem.

Am fost un om, adica un luptator.

Omul este în esență o ființă înșelătoare, întotdeauna și în orice. (Păsările) © CCC

Mai sus decât animalele, mai jos decât îngerii, captivi în Edenul nostru stupid. (Sfârșitul paradei) © CCC

Exista oameni despre care e greu sa spui ceva ce i-ar putea prezenta sub infatisarea lor cea mai tipica, cea mai caracteristica; acestia sunt asa-numitii oameni "obisnuiti", "banali", care intr-adevar formeaza majoritatea, sunt verigi - necesare in lantul intamplarilor vietii.