Omul sa stie de unde vine, unde se duce, ce e binele, ce e raul, ce sa urmareasca, de ce sa se fereasca, care este criteriul dupa care va deosebi ce-i de dorit de ce-i de respins, cum se foloseste nebunia patimilor, cum se infraneaza chinurile spaimelor.
Nu poti sa pierzi un bun decat numai daca mai intai il posezi. Nu poti sa faci ceva rau, sau stupid, sau zadarnic decat daca mai intai stii ce e bine, ce e rational, ce merita sa fie facut. Ispita incepe o data cu cunoasterea si creste pe masura ce creste cunoasterea.
Daca timpul se schimba in rau, vei ramane singur.
Tempora si fuerint nubila, solus eris.
(Ovidius, Tristia)
Este cel mai rau lucru sa te temi de ceva cand nu speri nimic.
Miserrimum est timere quum speres nihil.
(Seneca Philosophus, Troades)
Nimic n-are niciun fel de sens decat in raport cu altceva: bine, rau, justitie, civilizatie, cruzime, frumusete.
Cel care face un rau are constiinta impacata, atata timp cat crede ca nu e rau ceea ce a facut.
E greu ca un om foarte necinstit, sa aiba destula minte; inteligenta dreapta si patrunzatoare te duce, in sfarsit, la regulile de purtare, la cinste, la virtute. Celui care se indarjeste in ce e rau, ca si in ce e neadevarat, ii lipseste judecata si patrunderea.
Seninatatea deplina nu salasuieste decat in sufletul omului cinstit; in sufletul celui rau, e noapte.
Taranul rabda pana se retrage raul. (pana trece nenorocirea).
Rusticus exspectat dum defluat amnis.
(Horatius, Epistulae)