Treci, cateodata, printr-o strada linistita, doborata de zaduful verii, ti-e gandul uscat ca pamantul pe care calci si, deodata, auzi de undeva un acord. Se canta intr-o casa. Te opresti si asculti. Sufletul ti se deschide larg, zambind fara sa vrea si primeste racoreala intamplatoare. Mergi inainte, de-acum poate sa fie cald, sa te latre cainii, sa arda pavajul, din unduioasa apa a muzicii a ramas o spuma subtire, fragila, o danteluta care-ti infasoara sufletul in parfumuri, ceva care aduce cu aerul sarat al marii, cu aerul dulce al gradinilor si cu cel iute al muntelui, cu mirosul tuturor florilor pomilor, cu mirosul primaverii. In viata, lunga sau scurta cum o fi ea, ai simtit pe rand toate acestea, fara sa stii ca le pastrezi in tine.
(Însemnările mele)
Dragostea nu este doar un zambet, nu este doar o floare, dragostea este un suflet ranit si apoi vindecat de altul.
Dragostea nu este un foc pe care-l inchidem in suflet; totul ne tradeaza, vocea, tacerea, privirea; iar flacarile neacoperite bine izbucnesc mai puternic.
Sufletul nu ar avea nici un curcubeu, daca ochii nu ar avea lacrimi.
(Lacrimi, 1892)
© CCC
Toate tainele sufletului unui scriitor, toate experientele sale, toate calitatile spiritului sau sunt gravate in opera sa.
(Orlando)
© CCC