Dragostea incepe cu uimirea unui suflet care nu asteapta nimic si se termina cu dezamagirea unui ego care cere totul.
© CCC
Inceputul tuturor științelor este uimirea că lucrurile sunt ceea ce sunt. (Metafizica)
“…caci oamenii când au început sa filosofeze au fost mânati de mirare, mai întâi fata de problemele mai la îndemâna, apoi progresând încetul cu încetul, fata de problemele mai mari”.
Aristotel
Cu alte cuvinte, filosofia este în primul rând o interogare pentru ca nimic nu progreseaza de la sine. Filosoful este uimit in sensul ca se indoieste de tot. Trebuie amintit faptul ca in timpul lui Aristotel filosofia se confunda cu stiinta.
Imaginaţi-vă uimirea omului daca ar vedea azi primul trandafir! El nu ar sti ce nume special sa-i ofere.
(traducere CCC – Copyright ©2012)
Ceea ce nu e putin imperfect are aerul banal, de unde reiese ca neregularitatea, adica neprevazulul, surpriza, uimirea sunt o parte esentiala si caracteristica a frumusetii.
Admiratia e un sentiment rece, care prin caracterul ei de uimire inerta, exclude orice pasiune mai calda.