Citate cu tagul "vanitate"

Cine va voi sa cunoasca pe deplin vanitatea omului n-are decat sa priveasca cauzele si efectele dragostei.

Cel ce vrea sa fie original cu tot dinadinsul, va fi extra­vagant, dar nu original.

Nimanui nu-i place sa se supuna, toti vrem sa poruncim.

Virtutea nu ar merge atat de departe daca vanitatea nu i-ar fi tovarasa de drum.

Orgoliul este o fiara care vietuieste in pesteri intunecate si in deserturi; vanitatea, dimpotriva, sare ca un papagal din creanga in creanga si palavrageste toata ziua.

Zgomotul nu dovedeste nimic: uneori gaina face un biet ou si cotcodaceste de parca ar fi ouat o planeta intreaga.

Gloria insotita de vanitate paseste pe un drum periculos.

Ardua per praeceps gloria vadit iter.

(Ovidius, Tristia)

Inclinatia noastra de a crede in destin este intarita de orgoliul de a nu ne crede cu totul ignorati de restul universului.

Consolatio mediocritas: orice fir de nisip se crede pe sine insusi o samanta de margaritar far-de noroc.

Dupa ce apune soarele, orice licurici crede ca el ii e loctiitorul…