Citate de Blaise Pascal

Dreptatea fara forta este neputincioasa, forta fara dreptate este tiranica.

Omul nu este nici înger şi nici fiară, şi cu cât se preface mai mult că e înger, cu atât mai mult se aseamănă cu o fiară.

Nu aici se afla tara adevarului, ea rataceste necunoscuta printre oameni.

Pasiune fara excese nu exista.

Deosebirea dintre spirite: cu cat cineva are mai mult spirit, cu atat gaseste mai multi oameni originali. Omul de rand nu vede prea mari deosebiri intre ceilalti.

Omul are multe trebuinte. El nu iubeste decat pe cei ce pot sa i le satisfaca pe toate.

Arta de a convinge are un raport direct si cu modul in care oamenii consimt la ceea ce li se propune si cu starea lucrurilor pe care vrem sa-i facem sa creada.

Vreti ca lumea sa aiba o buna parere despre voi? Nu va laudati.

Cred în culoarea roz. Cred că râsul este cel mai bun mod de a arde calorii. Cred în sărutări, multe sărutări. Cred că trebuie să fii puternic atunci când totul pare să meargă prost. Cred că fetele vesele sunt cele mai frumoase. Cred că mâine este o nouă zi și cred în miracole. © CCC

Daca omul s-ar cerceta mai intai pe sine, ar vedea in ce masura e capabil sa se depaseasca.

Cu cat ai mai mult spirit, cu atat ai pasiuni mai mari; pentru ca pasiunile, nefiind decat sentimente si ganduri care apartin spiritului, desi sunt prilejuite de corp, este clar ca nu sunt decat spiritul insusi si ca, astfel, indeplinesc ceea ce-i este propriu lui. Nu vorbesc decat de marile pasiuni; caci celelalte se afla intr-un amestec ce cauzeaza o confuzie foarte incomoda; lucru care, bineinteles, nu li se intampla celor ce au spirit. Intr-un suflet mare, totul este mare.

Ratiunea este metoda lenta si intortocheata prin care cei care nu stiu adevarul il descopera.

Doua excese: a exclude ratiunea, a nu admite decat ratiunea.

Credem uneori ca lucrurile sunt adevarate numai pentru ca sunt spuse in mod elevat.

Ultimul lucru pe care-l afli scriind o carte este cu ce trebuie sa incepi.

Al meu, al tau: “Cainele acesta este al meu”, zic copiii; “acesta este locul meu sub soare”, zic cei mari. Eu vad in aceste spuse inceputul si imaginea uzurparii intregului pamant.

Oamenii se corecteaza uneori mai bine cand vad raul decat cand vad binele; si este bine sa ne obisnuim a profita de rau, mai ales ca il gasim atat de des: binele, din contra, este foarte rar.

Omul este un dialog interior.

Marile suflete nu sunt acelea care iubesc prea des (vorbesc de o iubire violenta): ele au nevoie de o inundare de pasiune spre a le zgudui si a le umple. Cand insa incep a iubi, iubesc mult mai bine.

Natura acestui amor-propriu si a eului uman este sa nu se iubeasca decat pe sine si sa nu se ia in considerare decat pe sine.